Lumina

 

Într-o epocă prezentă a războaielor mondiale și planetare, climatice și mintale, mă întreb cum mai pot și cum se mai poate considera Lumina cu sensul ei dincolo de iluzionism. Nu fără a mă întreba de asemenea dacă există. Orizontul meu sunt cercetările, cărora uneori  le contest  sensul.

Pentru a nu înainta în registrul sumbru „mai ales de sărbători” și a riscă stingerea definitivă a luminii. Poate A.I. va veni cu soluții tranșante deși.. oamenii ancorați în comportamente din trcecut, critică mai mult decât recunoaște limitele.

Nu voi oferi acum  sugestii psihologice/ terapeutice.

Umanitatea însăşi nu va uită, istoria, la fel! Dar se va întâmplă chiar într-o eră post-umanistă?

Totuși, răul nu este chiar atât de rău.

Ca o agnostică ce sunt nu-mi preiau Lumina prin dogmele  sau ritualuri religioase.

Cum ajunge lumină la mine (dacă ajunge)? Ei bine, nu ştiu, dar cred că faptul că-mi plac detaliile, cunoasterea, nuanţele și tolerez chiar și griurile cele mai întunecate este lumina mea, a unei persoane cu deschidere spre a experimenta noul.

Marea provocare pentru noi toți o constituie puterea de a transferă plăcerea apropierii fizice în cea a apropierii spirituale.

Caută oameni asemănători ție și descoperă-i! Redescoperă-te și reinventează-te chiar pe tine!