Treceți la conținutul principal

like!

Am mereu dreptate!




„Știu că sunt inteligent pentru că știu că nu știu nimic.” — Socrate




În acest articol voi aborda pe scurt principalele procese care ne perturbă gândirea (fallacies) și luarea deciziilor în contexte sociale și A.I., documentate recent științific.

Esențialmente, va fi despre stupiditatea oamenilor inteligenți și autoritari.

Mai multe vei putea găsi în referințe.


Efectul backfire


Efectul de backfire este o prejudecată cognitivă în care prezentarea oamenilor a unor fapte care contrazic convingerile lor profunde îi face să respingă dovezile și să își consolideze convingerile inițiale, adesea incorecte. Acționează că o formă de raționament motivat și reducere a disonanței cognitive, unde corectarea dezinformării poate, în mod ironic, să crească încrederea în acea concepție greșită.


Două efecte inverse au câștigat popularitate în literatură de specialitate:

  • efectul invers al viziunii asupra lumii și

  • efectul invers al familiarității.

Ambele duc la o creștere a încrederii după o corecție, dar se consideră că au mecanisme psihologice diferite. Se spune că efectul invers al viziunii asupra lumii apare atunci când oamenii sunt motivați să își apere viziunea asupra lumii deoarece o corecție le pune la îndoială sistemul de credințe.

Este mai probabil să apară în cazul unor elemente importante pentru individ, cum ar fi problemele politizate „dezordonate” sau informațiile în care individul crede cu tărie.


Eroarea cognitivă indusă în social media


Complexiatea nu este perveputa și este redusă la idei simple și virale – interacțiunile sunt simple, instante și ușor de digerat emoțional.

Nimic nu angajează mai mult decât controversele, manifestele și umorul de slabă calitate.


Efectul Dunning Kruger




Efectul Dunning-Kruger este o prejudecată cognitivă în care persoanele cu cunoștințe sau competențe limitate într-un anumit domeniu își supraestimează considerabil propriile cunoștințe sau competențe. Descris de David Dunning și Justin Kruger în 1999, acest fenomen sugerează că indivizii incompetenți nu au capacitatea metacognitivă de a-și recunoaște propria incompetență, ceea ce duce adesea la o încredere excesivă în sine.


Efectul Dunning Kruger în politică

Extinderea rețelelor sociale și digitale în ultimii aproximativ cincisprezece ani a transformat fundamental peisajul mediatic din democrațiile occidentale. Posibilitatea de expunere la informațîi politice a crescut dramatic.


Studii recente au demonstrat că utilizarea rețelelor sociale pentru știri politice crește capacitatea de cunoaștere autoevaluată, dar nu neapărat cunoștințele măsurabile obiectiv .


Simplă disponibilitate a informațiilor politice online induce un sentiment de cunoaștere autopercepută care riscă să ducă la o „iluzie a cunoașterii”, unde accesul la mai multe informații adesea eronate  reduce corectitudinea, crescând simultan încrederea în sine.


Referințe

Schäfer, Svenja. 2020. “Illusion of Knowledge Through Facebook News? Effects of Snack News in a News Feed on Perceived Knowledge, Attitude Strength, and Willingness for Discussions Computers in Human Behavior Feed on Perceived Knowledge, Attitude Strength, and Willingness for Discussions.” Computers in Human Behavior 103 (February): 1–12.


Rapeli, Lauri. “Illusion of Knowledge: Is the Dunning-Kruger Effect in Political Sophistication More Widespread than Before?” Journal of Elections, Public Opinion and Parties, vol. 34, no. 3, July 2024, pp. 573–83. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1080/17457289.2023.2214734.


Swire-Thompson, Briony, et al. “Searching for the Backfire Effect: Measurement and Design Considerations.” Journal of Applied Research in Memory and Cognition, vol. 9, no. 3, Sept. 2020, pp. 286–99. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1016/j.jarmac.2020.06.006.


“Supplemental Material for The Backfire Effect After Correcting Misinformation Is Strongly Associated With Reliability.” Journal of Experimental Psychology: General, 2022, p. xge0001131.supp. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1037/xge0001131.supp.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Terapii psihologice și afecțiunile neurodegenerative - absente sau inutile?

  Tulburările neurodegenerative (ND) sunt din ce în ce mai frecvente perturbă structura și funcția creierului, afectând treptat  funcția cognitivă,  abilitățile motorii și  reglarea emoțională. În timp ce simptomele fizice, cum ar fi tremurul sau cognitive cum ar fi pierderea memoriei domină înțelegerea publică, povara asupra sănătății mintale rămâne subapreciată.  Pacienții se confruntă cu depresie, anxietate și schimbări de personalitate,care le erodează sentimentul de identitate.  În mod similar, îngrijitorii se confruntă cu epuizare psihologică și fizică, adesea exacerbată de sprijinul social insuficient. Sunt necesare intervenții psihologice pentru gestionarea stresului în bolile neurodegenerative?  Desigur, însă agravarea progresivă a simptomelor și creșterea dizabilității ar putea pune dificultăți în ceea ce privește implicarea. Bolile neurodegenerative sunt un termen generic pentru bolile caracterizate prin degenerarea progresivă a structurii ...

Strategii de coping la stres/anxietate la studenți

Conceptualizarea coping-ului Pornind de la modelul tranzacțional al stresului al lui Lazarus și Folkman din 1984, s-a considerat coping-ul ca un proces dinamic, rezultat al interacțiunii dintre individ și mediul său. Prin urmare, este posibil ca strategiile de coping adoptate de un individ să varieze în funcție de sursa specifică de stres experimentat sau de resursele disponibile și să se poată schimba în timp.   O revizie din 2020 a arătat că literatura de specialitate indică faptul că sursele de stres experimentate de studenți pot fi multiple , dar nu este clar dacă și cum poate varia modul unui individ de a face față stresului. Stres, anxietate sau îngrijorare? Utilizarea interschimbabilă a termenilor „stres”, „îngrijorare” și „anxietate” a existat în literatura educațională. De exemplu, termenul „anxietate legată de examene” poate fi uneori folosit într-un context de stres. Deși stresul și anxietatea sunt corelate, acestea sunt concepte distincte. Anxietatea este a...

Tulburarea afectivă sezonieră - variația greutății și alte corelații

Toamna cenușie curge peste lume ca o variație a emoției de toamnă. Prin urmare ai observat Lipsă de energie și oboseală? Somn excesiv mai mult decât de obicei? Poftă crescută de dulciuri sau alimente bogate în calorii? Retragere socială și pierderea interesului pentru activități obișnuite? Stare de tristețe profundă sau iritabilitate? Iată de ce poate... Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este definită în DSM -5 și ICD -11 nu ca o entitate diagnostică independentă, ci ca un specificator de „tipar sezonier”, aplicabil tulburării depresive majore (TDM) recurente și ambelor tipuri de tulburare bipolară. Acest specificator presupune ca episoadele depresive să debuteze în mod constant într-un anumit anotimp aproape întotdeauna toamna sau iarna si  să dispară complet în restul perioadelor este necesar ca acest tipar ciclic să fie prezent timp de cel puțin doi ani consecutivi, iar episoadele sezoniere să fie mai numeroase decât ce...