Depresia sezonieră și genul

 

Tulburarea afectivă sezonieră (TAS), adesea caracterizată ca depresie sezonieră, este o tulburare de dispoziție care implică episoade depresive recurente care apar de obicei în lunile mai reci și mai întunecate.

Și totuși, există seninătatea albului.

Simptomele sale principale TAS includ

• oboseală,

• hipersomnie,

• dispoziție proastă,

• anhedonie,

• pofte de carbohidrați și

• energie diminuată.

Tulburarea depresiva și schimbarile climatice

Deși TAS a fost atribuit în mod tradițional variațiilor sezoniere ale luminii zilei și perturbării ritmului circadian, în ultimele decenii s-a înregistrat un interes tot mai mare în ceea ce privește modul în care schimbările climatice globale pot modifica acești factori declanșatori de mediu. Schimbările climatice perturbă tiparele sezoniere tradiționale prin schimbarea ciclurilor de temperatură, modificarea expunerii la fotoperioadă și creșterea frecvenței evenimentelor meteorologice extreme.

Aceste schimbări de mediu pot crește vulnerabilitatea la fluctuațiile de dispoziție și simptomele depresive, în special în rândul persoanelor deja sensibile la variațiile sezoniere.

Depresia prezintă în mod constant tipare de gen:

• femeile experimentează aproape de două ori mai multe tulburări depresive decât bărbații, atribuite factorilor hormonali, sociali și psihosociali.

• Puține cercetări investighează intersecția dintre gen, depresie sezonieră și schimbări climatice, în ciuda nevoii urgente de a înțelege modul în care instabilitatea mediului poate exacerba inegalitățile în materie de sănătate mintală.

Tulburarea Afectivă Sezonieră (TAS) este un subtip recurent de depresie asociat cu schimbările sezoniere, în special cu reducerea luminii naturale în timpul toamnei și iernii.

Deși diferențele de gen în ceea ce privește depresia sunt documentate pe scară largă, s-a acordat relativ mai puțină
atenție modului în care schimbarea modelelor climatice afectează aceste disparități de gen.

Schimbările climatice - manifestate prin

• creșterea variabilității temperaturii,

• alterarea tranzițiilor sezoniere și

• expunerea neregulată la soare

pot intensifica sau remodela simptomele TAS.

Tulburarea afectivă sezonieră și factorii determinanți de mediu

Demult, Rosenthal și colab. (1984) au identificat reducerea luminii naturale ca principal factor declanșator al tulburării de anxietate socială (SAD), o constatare susținută de Partonen și Lönnqvist (1998), care au arătat că perturbările secreției de melatonină și ale ritmurilor circadiene contribuie la depresia de iarnă. Lam și Levitt (1999) au subliniat în continuare sensibilitatea fotoperioadei ca principal factor de mediu, observând că indivizii din latitudinile nordice se confruntă cu o prevalență mai mare.

Pornind de la cadre biopsihosociale și climato-psihologice, această analiză integrează constatări empirice și argumente conceptuale pentru a arăta cum femeile și bărbații experimentează depresia sezonieră diferit, recunoscând în același timp dovezile emergente privind indivizii non-binari
care rămân insuficient studiați.

Constatările sugerează că femeile prezintă o prevalență mai mare a TAS și o severitate mai mare a simptomelor, în timp ce bărbații prezintă răspunsuri comportamentale distincte. Schimbările climatice par să amplifice aceste disparități prin perturbarea circadiană, expunerea la stres și presiuni socioeconomice.

Implicațiile includ necesitatea unor intervenții de sănătate mintală care să țină cont de gen, a unor instrumente de screening bazate pe climă și a unor măsuri politice care să abordeze factorii determinanți de mediu ai tulburărilor de dispoziție.

Concluzii

Tulburarea afectivă sezonieră este un subtip recurent de depresie asociat cu schimbările sezoniere, în special cu reducerea luminii naturale în timpul toamnei și iernii.

Deși diferențele de gen în ceea ce privește depresia sunt documentate pe scară largă, s-a acordat relativ mai puțină atenție modului în care schimbarea modelelor climatice afectează aceste disparități de gen.

Referințe:

Bertone-Johnson, E. R. (2009). Vitamin D and the occurrence of depression: Causal association or circumstantial evidence? Nutrients, 1(1), 12–33. https://doi.org/10.3390/nu1010012.

Clayton, S. (2020). Climate anxiety: Psychological responses to climate change. Journal of Anxiety Disorders, 74, 102263. https://doi.org/10.1016/j.janxdis.2020.102263.

Clayton, S., Manning, C., Krygsman, K., & Speiser, M. (2017). Mental health and our changing climate: Impacts, implications, and guidance. American Psychological Association & ecoAmerica.

Cunsolo, A., & Ellis, N. R. (2018). Ecological grief as a mental health response to climate change-related loss. Nature Climate Change, 8(4), 275–281. https://doi.org/10.1038/s41558-018-0092-2.

Kuehner, C. (2017). Why is depression more common among women than among men? The Lancet Psychiatry, 4(2), 146–158. https://doi.org/10.1016/S2215-0366(16)30263-2.

Rohan, K. J., Roecklein, K. A., & Haaga, D. A. F. (2009). Biological and psychological mechanisms of seasonal affective disorder: A review and integration. Current Psychiatry Reviews, 5(1), 39–50. https://doi.org/10.2174/157340009787582402.