Treceți la conținutul principal

like!

Meritocrația – mit, oportunitate?




Inițial, am citit considerații lacunare, să presupunem, despre cum a devenit viața o competiție teribilă și fără sfârșit.

Meritocrații de astăzi încă pretind că pot avansa prin talent și efort, folosind mijloace accesibile oricui. În practică, însă, meritocrația exclude acum pe toți cei din afara unei elite restrânse. Harvard, Princeton, Stanford și Yale înscriu împreună mai mulți studenți din gospodăriile situate în top 1% al distribuției veniturilor decât din gospodăriile situate în partea inferioară a 60%. Preferințele legate de moștenire, nepotismul și frauda continuă să ofere candidaților bogați avantaje corupte. Dar cauzele dominante ale acestei înclinații către bogăție pot fi atribuite meritocrației.

Dacă par eronate și menite să inducă panică fiind prea „negativiste(!?)” rândurile de mai sus și chiar dacă nu, să vedem ce au scris studii recente în domeniu.


Mitul meritocrației – credința că succesul se bazează exclusiv pe meritul individual și muncă asiduă – este din ce în ce mai recunoscut ca o ideologie eronată care perpetuează inegalitățile sociale în multiple domenii.

  • În învățământul superior, această narațiune continuă să influențeze practicile instituționale, în ciuda dovezilor care îi contrazic validitatea,

  • educația medicală menține mituri culturale despre admiterea și promovarea acelora care sunt „cei mai buni și mai străluciți”, dar pot fi inadecvate pentru contextele de practică contemporane, a remarcat Razack și colab. ( 2020).

Elevii din clasele de mijloc și superioare cu performanțe ridicate sunt supuși unei presiuni mari pentru a fi „cei mai buni” și consideră că performanța academică nu este suficientă, deoarece în majoritatea familiilor din clasa de mijloc performanța academică ridicată este înțeleasă ca fiind obișnuită.

Elevii din școlile de elită descriu ceea ce este necesar pentru a obține succesul academic ca fiind „a juca un joc” în care trebuie să înțelegi regulile și modalitățile eficiente de a obține un avantaj față de ceilalți.

Concurența pentru obținerea unui avantaj pozițional în educație a devenit mai acerbă, deoarece tot mai multe persoane din clasele muncitoare și de mijloc sunt prinse într-o „capcană a oportunităților” .Astfel, studenții de la instituții de învățământ prestigioase văd mediul social și succesul ca dependent de „profitarea de oportunități”.


Talent, munca, sau oportunitate sau toate?

Există studii comparative care ilustrează diferențe în importanța și dezirabilitatea percepute a talentului și efortului în rândul indivizilor de succes.

Conceptul cutural de meritocrație

Există diferențe în modul în care studenții de elită de la Sciences Po (Institut d'études politiques de Paris este o mare instituție din domeniul științelor umane și sociale și al relațiilor internaționale) din Franța și Oxford din Marea Britanie percep rolul talentului și al efortului în selecția meritocratică.

  • studenții din Franța sunt împotriva accentului pus pe talent, deoarece consideră că ar duce la practici arbitrare și discriminatorii,

  • studenții din Marea Britanie sunt mai predispuși să creadă că trebuie să își demonstreze talentul și „calitățile personale” pentru a fi considerați printre cei mai buni.

Este indicat faptul că există o relație între caracteristicile instituțiilor utilizate pentru recrutarea elitei și modul în care persoanele care au navigat eficient prin aceste procese înțeleg succesul legitim.


Concluzii

Cei din afara „elitei” care muncesc din greu nu se mai bucură de oportunități reale.

Meritocrația prezintă această excludere ca pe un eșec în a se ridica la înălțimea așteptărilor, adăugând o insultă morală prejudiciului economic.

Succesul este în mare parte un rezultat al favoritismului și al sansei, nu al inteligentei, poate a celei sociale.

Totuși, este motivația de a merge mai departe.

Referințe selective:

Reay, D. 2020. “The Perils and Penalties of Meritocracy: Sanctioning Inequalities and Legitimating Prejudice.” The Political Quarterly 91 (2): 405–412. https://doi.org/10.1111/1467.


Brown, Phillip, Sally Power, Gerbrand Tholen, and Annabelle Allouch. 2016. “Credentials, Talent and Cultural Capital: A Comparative Study of Educational Elites in England and France.” British Journal of Sociology of Education 37 (2): 191–211. https://doi.org/10.1080/01425692.2014.920247.

Brown, Phillip, Sally Power, Gerbrand Tholen, and Annabelle Allouch. 2016. “Credentials, Talent and Cultural Capital: A Comparative Study of Educational Elites in England and France.” British Journal of Sociology of Education 37 (2): 191–211. https://doi.org/10.1080/01425692.2014.920247.


Friedman, Sam, Christoph Ellersgaard, Aaron Reeves, and Anton Grau Larsen. 2024. “The Meaning of Merit: Talent versus Hard Work Legitimacy.” Social Forces 102 (3): 861–879. https://doi.org/10.1093/sf/soad131.


Razack, Saleem, et al. “Beyond the Cultural Myth of Medical Meritocracy.” Medical Education, vol. 54, no. 1, Jan. 2020, pp. 46–53. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1111/medu.13871


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plouă sau a plouat?

  Singura certitudine univocă este că plouă sau că a plouat. Ploaia îndelungată îți instalează beția cea mai inofensivă. Dacă o accepți, te recunoști diferit. Apoi, lacurile și bălțile îți oglindesc adâncurile, temerile și reușitele, dar nu acelea performative de care lumea e beată și bolnavă. Ceva aproape indescifrabil care pare că nici nu există.Dar ploaia îl revelează.   Este posibil că toamna să-și piardă sensul și conținutul vreodată? Să se confunde și suprapună cu golul crengilor dintr-un târziu? Poate să nu se mai regăsească în interior și-n amintirile reclamate existenței și-n așteptările viitorului? Ce se întâmplă atunci? Poate este o schimbare obligată de sine sau de pustiul haosului. Dar, nu. Este poate amplasrea într-un unghi cu vizibilitate scăzută a grămezilor de vegetație căzute, a tristeții reinventate pentru chemarea speranței, a posibilului viitor. Și știi că toamna poate nu și-a pierdut sensul.

H este înfricoșător și amuzant. Răspunsul la frică și moda

    Acesta este un articol în principal   despre controversatul ( nu știu dacă mai este și acum)   Halloween cu clișeele posibile asumate. Deci dacă te interesează, cititor/cititoare, o informare evidence based. Îmi amintesc cum paginile promovatoare ale religiei şi tradiţiilor româneşti manifestau isterie aproape cu valenţe psihotice abundând încă de câteva zile înainte în articole care deplângeau biata noastră ţară care s- a dat pe mâna necuratului de tot, alegând să sărbatorească  moartea, nu viaţa.  Tu cum percepi fenomenul   “halloween” ? ·          frică, amuzament, ·          ocazia de joacă, de disociere voluntară temporară, de “schimbare” de identitate temporar, ·          surpriză la constatarea isteriei colective şi poate amuzament din nou, ocazia de a parcurge  istoria binelui    și a răului ome...

Remielinizarea în SM și vârsta – noi descoperiri

   SM este cea mai frecventă afecțiune neurologică cronică în rândul tinerilor adulți la nivel global, fără a exista medicamente capabile să repare leziunile nervoase. O teză de doctorat deschide o nouă cale demonstrând eficacitatea a două molecule medicamentoase diferite în inițierea regenerării unui strat protector care înconjoară neuronii. Scleroza multiplă (SM) este cea mai răspândită în Europa de Nord și Canada și mai frecventă la latitudinile cele mai nordice. În ultimii ani, numărul de cazuri a crescut în special în rândul femeilor. Ce este remielinizarea? Remielinizarea este fenomenul prin care se generează noi teci de mielină în jurul axonilor din sistemul nervos central (SNC) la adult. Aceasta apare după pierderea patologică a mielinei în afecțiuni precum scleroza multiplă (SM). Remielinizarea poate restabili proprietățile de conducere ale axonilor (restaurând astfel funcția neurologică) și se crede din ce în ce mai mult că exercită un rol neuroprotector as...