Acest articol va aborda o temă importantă în epoca prezentă care va fi abordată și la Congresul Internațional despre creșterea calității și credibilității în știință din septembrie, acest an din Chicago.
Un studiu recent recent a arătat că peste o treime din decesele legate de căldură din perioada 1991-2018, în 43 de țări, inclusiv Statele Unite, au fost atribuibile emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră.
Investigațiile care modelează efectele asupra sănătății în scenarii caracterizate prin grade variabile de încălzire prevăd creșteri devastatoare ale mortalității și morbidității legate de căldură, cu variații regionale.
Frecvent, literatura se concentrează pe identificarea politicilor de reducere a riscurilor și de creștere a rezistenței comunităților la expunerile la căldură, precum și pe identificarea subpopulațiilor cu cel mai mare risc.
Implicațiile schimbărilor climatice și ale căldurii extreme asupra sănătății
•Valurile
de căldură sunt în creștere în frecvență, durată și
intensitate și reprezintă deja o amenințare substanțială pentru
sănătatea umană.
•Riscurile pentru sănătate cauzate
de căldură includ evenimente cardiovasculare, afecțiuni
respiratorii, boli de rinichi, rezultate negative ale sarcinii,
creșterea anxietății și depresiei, creșterea suicidului și
comportamentul agresiv și violența.
•Expunerea la
căldură este o amenințare serioasă la adresa sănătății atât
în ceea ce privește nivelul de căldură, cât și creșterea
față de valoarea de referință a temperaturii istorice.
Sunt
necesare cercetări multisectoriale pentru a înțelege mai bine
consecințele directe și indirecte asupra sănătății ale unei
lumi mai calde, cu temperaturi extreme crescute, și pentru a
identifica strategii eficiente pentru îmbunătățirea
rezilienței.
Este necesară o atenție deosebită
dezvoltării unor strategii eficiente de adaptare în rândul
persoanelor cu cel mai mare risc, cum ar fi populațiile în vârstă,
membrii grupurilor rasiale sau etnice marginalizate, persoanele cu
statut socioeconomic scăzut și cele cu afecțiuni coexistente.
Riscurile de îmbolnăvire și deces cauzate de evenimente cardiovasculare:
- infarct miocardic acut,
- aritmii,
- exacerbări ale insuficienței cardiace congestive și
- accident vascular cerebral,
- afecțiuni respiratorii (de exemplu, astm și boală pulmonară obstructivă cronic
- și boli renalecresc odată cu temperaturile ridicate.
Adaptarea la temperaturi crescute
Abaterile de temperatură față de normele istorice afectează substanțial capacitatea de a tolera fiziologic și de a se adapta la căldură.33,34 Atât o temperatură absolută ridicată (de exemplu, 37°C), cât și o temperatură relativă ridicată (de exemplu, o temperatură în percentila 99 pe baza temperaturii istorice) determină o mortalitate excesivă în valurile de căldură. Zilele călduroase pot fi dăunătoare chiar și fără niveluri extreme de temperatură, după cum reiese din studiile privind temperatura și variabilitatea temperaturii.
O anumită temperatură poate avea efecte diferite asupra sănătății, în funcție de gradul de adaptare la acea temperatură.
Concluzii
Chiar și cu aerul condiționat și alți factori care joacă un rol în aclimatizare,ne apropiem de limitele fiziologice și societale ale adaptării.
Punctele de cotitură includ capacitatea infrastructurii energetice existente de a face față cererilor de răcire pe perioade lungi de timp și costurile extinderii infrastructurii pentru a satisface aceste cereri.
Referințe selective
Patz JA, Campbell-Lendrum D, Holloway T, Foley JA. Impact of regional climate change on human health. Nature 2005;438:310-317.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16292302/
Vicedo-Cabrera AM, Scovronick N, Sera F, et al. The burden of heat-related mortality attributable to recent human-induced climate change. Nat Clim Chang 2021;11:492-500.
Gosling SN, Hondula DM, Bunker A, et al. Adaptation to climate change: a comparative analysis of modeling methods for heat-related mortality. Environ Health Perspect 2017;125:087008-087008.
Sorensen C, Hess J. Treatment and Prevention of Heat-Related Illness. N Engl J Med. 2022 Oct 13;387(15):1404-1413. doi: 10.1056/NEJMcp2210623. Epub 2022 Sep 28. PMID: 36170473
Masson-Delmotte V, Zhai P, Pörtner HO, et al., eds. IPCC, 2018: summary for policymakers. In: Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC).
Global warming of 1.5°C: an IPCC special report on the impacts of global warming of 1.5°C above pre-industrial levels and related global greenhouse gas emission pathways, in the context of strengthening the global response to the threat of climate change, sustainable development, and efforts to eradicate poverty. Cambridge, United Kingdom: Cambridge University Press, 2018:8-24.
Burkart KG, Brauer M, Aravkin AY, et al. Estimating the cause-specific relative risks of non-optimal temperature on daily mortality: a two-part modelling approach applied to the Global Burden of Disease Study. Lancet 2021;398:685-697.
Wu Y, Wen B, Li S, et al. Fluctuating temperature modifies heat-mortality association around the globe. Innovation (Camb) 2022;3:100225-100225.
Bell, Michelle L., et al. “Climate Change, Extreme Heat, and Health.” New England Journal of Medicine, edited by Caren G. Solomon and Renee N. Salas, vol. 390, no. 19, May 2024, pp. 1793–801. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1056/NEJMra2210769
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea!