Căldura și sănătatatea mintală

 

Acest articol va aborda o temă importantă în epoca prezentă care va fi abordată și la Congresul Internațional despre creșterea calității și credibilității  în știință din septembrie, acest an din Chicago.

Un studiu recent recent a arătat că peste o treime din decesele legate de căldură din perioada 1991-2018, în 43 de țări, inclusiv Statele Unite, au fost atribuibile emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră.

Investigațiile care modelează efectele asupra sănătății în scenarii caracterizate prin grade variabile de încălzire prevăd creșteri devastatoare ale mortalității și morbidității legate de căldură, cu variații regionale.

Frecvent, literatura  se concentrează pe identificarea politicilor de reducere a riscurilor și de creștere a rezistenței comunităților la expunerile la căldură, precum și pe identificarea subpopulațiilor cu cel mai mare risc.

Implicațiile schimbărilor climatice și ale căldurii extreme asupra sănătății

•Valurile de căldură sunt în creștere în frecvență, durată și intensitate și reprezintă deja o amenințare substanțială pentru sănătatea umană.
•Riscurile pentru sănătate cauzate de căldură includ evenimente cardiovasculare, afecțiuni respiratorii, boli de rinichi, rezultate negative ale sarcinii, creșterea anxietății și depresiei, creșterea suicidului și comportamentul agresiv și violența.
•Expunerea la căldură este o amenințare serioasă la adresa sănătății atât în ​​ceea ce privește nivelul de căldură, cât și creșterea față de valoarea de referință a temperaturii istorice.


Sunt necesare cercetări multisectoriale pentru a înțelege mai bine consecințele directe și indirecte asupra sănătății ale unei lumi mai calde, cu temperaturi extreme crescute, și pentru a identifica strategii eficiente pentru îmbunătățirea rezilienței.

Este necesară o atenție deosebită dezvoltării unor strategii eficiente de adaptare în rândul persoanelor cu cel mai mare risc, cum ar fi populațiile în vârstă, membrii grupurilor rasiale sau etnice marginalizate, persoanele cu statut socioeconomic scăzut și cele cu afecțiuni coexistente.

Riscurile de îmbolnăvire și deces cauzate de evenimente cardiovasculare:

• infarct miocardic acut, 
• aritmii, 
• exacerbări ale insuficienței cardiace congestive și 
• accident vascular cerebral,
•  afecțiuni respiratorii (de exemplu, astm și boală pulmonară obstructivă cronic 
• și boli renalecresc odată cu temperaturile ridicate.

 Riscurile sunt mai mari odată cu expunerea la poluarea aerului cu particule fine.

Adaptarea la temperaturi crescute

Abaterile de temperatură față de normele istorice afectează substanțial capacitatea de a tolera fiziologic și de a se adapta la căldură.33,34 Atât o temperatură absolută ridicată (de exemplu, 37°C), cât și o temperatură relativă ridicată (de exemplu, o temperatură în percentila 99 pe baza temperaturii istorice) determină o mortalitate excesivă în valurile de căldură. Zilele călduroase pot fi dăunătoare chiar și fără niveluri extreme de temperatură, după cum reiese din studiile privind temperatura și variabilitatea temperaturii.

O anumită temperatură poate avea efecte diferite asupra sănătății, în funcție de gradul de adaptare la acea temperatură.

Concluzii

• Chiar și cu aerul condiționat și alți factori care joacă un rol în aclimatizare,ne apropiem de limitele fiziologice și societale ale adaptării.

• Punctele de cotitură includ capacitatea infrastructurii energetice existente de a face față cererilor de răcire pe perioade lungi de timp și costurile extinderii infrastructurii pentru a satisface aceste cereri.

Referințe selective

Patz JA, Campbell-Lendrum D, Holloway T, Foley JA. Impact of regional climate change on human health. Nature 2005;438:310-317.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16292302/

Vicedo-Cabrera AM, Scovronick N, Sera F, et al. The burden of heat-related mortality attributable to recent human-induced climate change. Nat Clim Chang 2021;11:492-500.

 10.1038/s41558-021-01058-x

Gosling SN, Hondula DM, Bunker A, et al. Adaptation to climate change: a comparative analysis of modeling methods for heat-related mortality. Environ Health Perspect 2017;125:087008-087008.

10.1289/EHP634

Sorensen C, Hess J. Treatment and Prevention of Heat-Related Illness. N Engl J Med. 2022 Oct 13;387(15):1404-1413. doi: 10.1056/NEJMcp2210623. Epub 2022 Sep 28. PMID: 36170473

Masson-Delmotte V, Zhai P, Pörtner HO, et al., eds. IPCC, 2018: summary for policymakers. In: Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC).

Global warming of 1.5°C: an IPCC special report on the impacts of global warming of 1.5°C above pre-industrial levels and related global greenhouse gas emission pathways, in the context of strengthening the global response to the threat of climate change, sustainable development, and efforts to eradicate poverty. Cambridge, United Kingdom: Cambridge University Press, 2018:8-24.

Burkart KG, Brauer M, Aravkin AY, et al. Estimating the cause-specific relative risks of non-optimal temperature on daily mortality: a two-part modelling approach applied to the Global Burden of Disease Study. Lancet 2021;398:685-697.

Wu Y, Wen B, Li S, et al. Fluctuating temperature modifies heat-mortality association around the globe. Innovation (Camb) 2022;3:100225-100225.

Bell, Michelle L., et al. “Climate Change, Extreme Heat, and Health.” New England Journal of Medicine, edited by Caren G. Solomon and Renee N. Salas, vol. 390, no. 19, May 2024, pp. 1793–801. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1056/NEJMra2210769