Controversatul subiect practicat adesea fără o formare prealabilă pentru că pare simplu și frumos.. creativ.
Cum îţi este mai uşor să descoperi şi să comunici emoţiile şi gândurile tale cele mai profunde? Pe calea cogniţiei disciplinate şi riguroase sau prin lucrul cu simboluri, poveşti şi jocuri creative?
Sau le combini?
Art-terapia este un domeniu relativ nou şi controversat al psihoterapiei. Vei vedea mai jos de ce.
Art-terapia are o istorie relativ scurtă deci puţine studii despre ea.
Înființată oficial ca știință independentă în Statele Unite la sfârșitul anilor șaizeci, Art-terapia, deși încă împrumută fundamentul teoretic al psihanalizei, are propriile sale caracteristici.
Art-terapia prezintă cele mai importante caracteristici ale terapiei prin arta, inclusiv arta în educație, comunicarea non-verbală, sensul metaforic și caracterul orientat către relații.
1. Art-terapie vs. educație prin artă
Conform lui Rubin (1978), „Poate că una dintre modalitățile prin care terapia artă diferă de artă în alte contexte este importanța relației dintre terapeut și client. Căci crearea artei în cadrul unei relații terapeutice este diferită de a lucra într-o clasă. Este un fel de situație specială protejată, în care o persoană creează un mediu fizic și psihologic în care una sau mai multe altele pot explora, extinde și înțelege pe deplin prin artă.
Art-terapia susține convingerea că toți indivizii au capacitatea de a se exprima creativ și că produsul este mai puțin important decât procesul terapeutic implicat.
2. Caracteristicile art-terapiei
- Comunicarea non-verbală-este forma de bază de comunicare și este modul în care îngrijitorul și bebelușul se conectează inițial în primii ani de viață . Deoarece gândurile și sentimentele nu sunt strict verbale, terapia prin artă este deosebit de utilă pentru a ajuta indivizii să-și comunice poveștile care nu pot fi ușor disponibile prin cuvinte. Comunicarea unei memorii sau a unei povești prin modalitate artistică este uneori mai ușor tolerată decât verbalizarea.
- Metafora în terapie- „Simțirea fără simbolizare este oarbă; simbolizarea fără a simți este goală” (Gendlin, 1962). Moon (2007) spunea că toate operele de artă sunt reprezentări metaforice ale oamenilor care le creează. Imaginile metaforice pot oferi clienților și terapeuților perspective psihologice care depășesc raționalitatea liniară.
- Orientarea către relația terapeutică
Procesul terapeutic este unul eclectic și diferitele forme de art-terapie, în mare parte iau naștere din cadrul în care se practica. De exemplu, arta în mediul clinic a produs aplicații psihanalitice, în timp ce arta în medii educaționale a pus accent pe integrarea proceselor cognitive și emoționale pentru a spori dezvoltarea, motivația, comportamentul și învățarea.
Totuși, lipsa de rigoare metodologică și inconsecvența metodelor de studiu și a măsurării rezultatelor au împiedicat dezvoltarea art-terapiei.
Sigur este este "appealing" si atractivă lingvistic la o primă vedere/auzire. Ceva frumos!
Dar validitatea datelor si durabiltatea rezultatelor?
Referințe selective:
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea!