Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Vrei să scapi de stres si nu știi cum? Esti distrat (ă) ? Nu te mai poți concentra pentru că mintea ta se concentrează pe ce vrea ea? O posibilă soluție la aceste problematici ar putea fi mindfulness. Mindfulness este o abordare terapeutică, dar nu doar, o poți practica şi-n afara psihoterapiei ca tehnică de relaxare/imagerie prin care se reduce vulnerabilitatea cognitivă la stres, direcționând în mod intenționat atenția către experiențele momentului prezent, cu o atitudine de curiozitate și acceptare . Diferențele individuale ale nivelurilor de atenție „dispozițională” pot fi evaluate atât la adulți , cât și la copii / adolescenți , cu niveluri mai ridicate asociate cu o mai bună abilitate pentru mindfulness si funcționare  mai buntă pentru o serie de rezultate psihologice și fizice de sănătate. Abilitățile mindfulness pot fi sporite prin instruire și s-au dezvoltat o serie de Intervenții bazate pe Mindfulness (MBIs) pentru a îmbunătăți aceste capacități. Se consideră ca

Situația despre care voi relata mai jos s-a produs prin nu știu care întâmplare.Astfel, am fost martoră, de la o oarecare distanța (motiv pentru care și invoca întâmplarea)la un discurs medical despre tulburările cronice, neurodegenerative care a abordat și atitudinea oamenilor faţă de aceste persoane:evitare, ocolire, „trecere peste”, lipsa unei dorințe de interacțiune cu astfel de persoane. Pescurt, marginalizare. Nu neg, dar nu generalizez. Totul comunicat cu tente dramaticoide și la crimogene deloc pe gustul meu. S-a conchis cu salvarea de la providenţă, desigur cu efuziuni religioase: "Cineva acolo, sus, ne iubește pe toţi." Ce ne facem atunci cu agnosticii și ateii? Să nu luăm totuși în considerare acum cazurile (chiar personalităţi importante mondiale) care s-au convertit în urma unor traume prea dificil de gestionat sau cine stie de ce /spre finalul vieții. M-am îndepărtat suficient astfel încât să nu mai aud .Ceea ce am ascultat, mai mult sau mai puțin cu c

Mult prea des mă pierd printre frunzele şi culorile astea.. așa trăiesc eu toamna. Toamna este considerat anotimpul nostalgiei, timpuri mai mult ale sfârşiturilor decât ale începuturilor. Acum încep să se depene amintiri la gura sobei, activitate care se va intensifica odată cu iarna, desigur. Știm asta din toată cultura și literatura noastră din toate zilele.Deşi melancolia nu este o dispoziție străina de mine, eu am început să găsesc mai satisfăcătoare imersiunea în prezent decât în trecut.Nu mi-e clar de când, nici până când. Probabil că nu prea am avut un trecut satisfăcător pe care să-mi placă să mi-l amintesc, ai gândi tu, poate .Poate că ai dreptate, poate da, poate nu. Eu, toamna mă joc cu natura, culorile, texturile şi poate și cu amintirile și cu propriile emoții, gânduri.Toamna îmi exersez imaginația și adaptarea la frigul care-ncepe să amorţească oasele. E adevărat că s-au dus nopţile noastre albe de vară, dar au apărut nopţile colorate cu