Like-iada. O odisee a plăcutului şi neplăcutului

Pentru cine scrii atunci când scrii (orice contează pentru tine)? Pentru tine sau pentru ceilalţi? Îmi imaginez deja că ai putea răspunde că pentru mine şi pentru ceilalţi, ca om echilibrat care-mi închipui că doreşti să te arăţi a fi şi chiar să fii sau poate chiar eşti.

Este posibil să scrii pentru a te exprima, pentru a fi chiar o inspiraţie pentru ceilalţi cum au fost alţii pentru tine.

Însă observi că nu toţi receptează ceea ce oferi, ceea ce eşti în ultimă instanţă. Nu sunteţi pe aceeaşi lungime de undă.

Ce faci în acest moment (de cotitură?)?

Modifici ceea ce şi cum exprimi astfel încât să fie cât mai atractiv pentru ceilalţi? Ceilalţi ar putea fi un grup la care vrei să aparţii sau iluzoriu toată lumea. Este asta o soluţie? Poate ţi-ai dat seama deja că.. nu este.

A scrie pentru tine nu înseamnă a imersa în tine însuţi şi a rămâne acolo. A scrie pentru tine sau mai întâi pentru tine înseamnă a te elibera de posibilele limite şi critici de la

idealul cititor

care te-ar ocupa mental în momente scrisului şi care.. poate nici nu există. Mai înseamnă a rămâne tu însuţi.

Până în ce punct şi moment decizi să te “vinzi” (poţi înlătura ghilimelele), să te transformi pentru a plăcea? Cui?

Până unde ai fi dispus/ă să mergi în acest război al ego-urilor şi al controlului asupra celorlalţi? Până-n pânzele albe ?

Ce şi cine mai rămâne apoi?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

Sursa imaginii: https://www.pexels.com/photo/abstract-painting-1595649/ Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu. Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale. Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp. Dacă timpurile voastre se sincronizează atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar. Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu? Atunci când sim ţi nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp. Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa î ncepi cu conceptualizarea rămasului pe loc şi a înaint ării şi implica ţii sau s ă r ă mai indiferent (la tine însuți )? Acestea sunt întrebările.

Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Faceți căutări pe acest blog

Like!