Treceți la conținutul principal

Este doar sfârşitul anului

Trăiesc şi am trăit în ultima perioada cumva în ritmul “fast-forward”, trăind înainte de a trăi.
Se pare însă că am trăit şi “fast-backwards”, retrăind după ce am trăit pentru că tocmai ce am experimentat săptămâna trecută o sinestezie, despre care scriam aici, mai specific una sensorial (olfactivă)- perceptiv- mnezică, despre care deasemenea scriam aici.



La percepţia lor m-am transpus automat în perioada de demult (nu chiar atât de demult precum indică anul de pe cutie, desigur, vreo reminiscenţă familială..) cu aromă de brad autentic şi cu tot ce era altfel şi plăcut mie atunci.

Explorand mai mult la final de an, redescopăr în bibliotecă o carte pe care o mai descoperisem şi redescoperisem şi alte daţi şi care probabil a stat la baza unor decizii (să facem abstracţie acum de faptul că liberul arbitru există sau nu, deci si vointa decizională, mai multe despre iluzia liberului arbitru, mai jos ) existenţiale în care încă mă regăsesc parţial.




Mai exact mă refer la  fragmentul de mai sus al acestei cărţi care nu ştiu cum a ajuns în biblioteca mea.
Anul editării cel puţin (1991) mă face să cred că nu mi- a fost afectată memoria cu privire la dată cumpărării sau primirii ei. Ea era deja acolo cu mult înainte că eu să fi deprins cititul (din nou vreo reminiscenţă familială, poate).

Deci, 2017: Să îmbinăm pragmatismul cu imaginarul cât mai firesc  şi  adaptativ!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...