Treceți la conținutul principal

Like!

Este doar sfârşitul anului

Trăiesc şi am trăit în ultima perioada cumva în ritmul “fast-forward”, trăind înainte de a trăi.
Se pare însă că am trăit şi “fast-backwards”, retrăind după ce am trăit pentru că tocmai ce am experimentat săptămâna trecută o sinestezie, despre care scriam aici, mai specific una sensorial (olfactivă)- perceptiv- mnezică, despre care deasemenea scriam aici.



La percepţia lor m-am transpus automat în perioada de demult (nu chiar atât de demult precum indică anul de pe cutie, desigur, vreo reminiscenţă familială..) cu aromă de brad autentic şi cu tot ce era altfel şi plăcut mie atunci.

Explorand mai mult la final de an, redescopăr în bibliotecă o carte pe care o mai descoperisem şi redescoperisem şi alte daţi şi care probabil a stat la baza unor decizii (să facem abstracţie acum de faptul că liberul arbitru există sau nu, deci si vointa decizională, mai multe despre iluzia liberului arbitru, mai jos ) existenţiale în care încă mă regăsesc parţial.




Mai exact mă refer la  fragmentul de mai sus al acestei cărţi care nu ştiu cum a ajuns în biblioteca mea.
Anul editării cel puţin (1991) mă face să cred că nu mi- a fost afectată memoria cu privire la dată cumpărării sau primirii ei. Ea era deja acolo cu mult înainte că eu să fi deprins cititul (din nou vreo reminiscenţă familială, poate).

Deci, 2017: Să îmbinăm pragmatismul cu imaginarul cât mai firesc  şi  adaptativ!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Sursa imaginii: https://www.pexels.com/photo/abstract-painting-1595649/ Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu. Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.