Trăiesc şi am
trăit în ultima perioada cumva în ritmul “fast-forward”, trăind înainte de a trăi.
Se pare însă că
am trăit şi “fast-backwards”, retrăind după ce am trăit pentru că tocmai ce am
experimentat săptămâna trecută o sinestezie,
despre care scriam aici, mai
specific una sensorial (olfactivă)- perceptiv- mnezică, despre care deasemenea
scriam aici.
La percepţia lor
m-am transpus automat în perioada de demult (nu chiar atât de demult precum
indică anul de pe cutie, desigur, vreo reminiscenţă familială..) cu aromă de
brad autentic şi cu tot ce era altfel şi plăcut mie atunci.
Explorand mai
mult la final de an, redescopăr în bibliotecă o carte pe care o mai descoperisem şi redescoperisem şi alte daţi
şi care probabil a stat la baza unor decizii
(să facem abstracţie acum de faptul că liberul arbitru există sau nu, deci si vointa decizională, mai multe
despre iluzia liberului arbitru, mai jos ) existenţiale în care încă mă regăsesc parţial.
Mai exact mă
refer la fragmentul de mai sus al
acestei cărţi care nu ştiu cum a ajuns
în biblioteca mea.
Anul editării cel puţin (1991) mă face să cred că nu mi- a fost afectată
memoria cu privire la dată cumpărării sau primirii ei. Ea era deja acolo cu
mult înainte că eu să fi deprins cititul (din nou vreo reminiscenţă familială,
poate).Deci, 2017: Să îmbinăm pragmatismul cu imaginarul cât mai firesc şi adaptativ!