Treceți la conținutul principal

Solitudine vs. singurătate



Se crede adesea că singurătatea echivalează aproape cu un dezastru personal şi se oferă tot felul de sugestii, chiar sfaturi pentru a ieşi din această situaţie malefică aparent fără ieşire. Studiile însă arată că depinde.... 

Există o diferenţă între solitudine (solitude) şi singurătate (lonliness), arată unele studii americane deşi cei doi termeni sunt adesea utilizaţi ca sinonimi în limba română

  • Mă simt singur/ă atunci când nu sunt singur/ă
Singurătatea este privită ca o stare negativă, marcată de un sentiment de izolare şi de lipsă a ceva, afirmă cercetarile (poate si tu).  
Este posibil să fii cu oamenii şi încă să simţi singurătatea, să nu te poti "conecta" cu cei lalţi emoţional şi relaţional. Singurătatea este percepută adesea ca o stare deficientă, o stare de nemulţumire marcată de un sentiment de înstrăinare.

  • Sunt singur/ă fără a mă simţi singur/ ă
Solitudinea este starea de a fi singur, fără a fi singur.
Cum adică ?
Este un joc de cuvinte ?
Nu.. si da, însă e mai mult de atât.

Solitudinea este o stare pozitivă şi constructivă de angajament cu sine. Sunt momentele acelea când tu îţi eşti suficient/ă companie şi chiar ai nevoie de asta.

Pentru pentru cât timp şi cu ce frecvenţă este benefică solitudinea? Este discutabil....

Când se întâmplă asta ?

De exemplu, gândeşte-te care sunt condiţiile optime şi necesare pentru reflecţie, lectură, admirat, savurat ceva extraordinar de plăcut (chiar şi o delicioasă prăjitură)..
sau conştientizat chiar ceva mai puţin plăcut (pentru a trece prin acea experienţă şi nu direct dincolo de ea, peste).

Căutarea interioară, gândirea profundă  şi creativitatea au nevoie de solitudine. Ai şi tu nevoie de ea uneori ? Cât de multă nevoie ai de solitudine şi ce faci cu această nevoie? 


Referinţe selective:



http://onlinecounsellingcollege.tumblr.com/post/43801646073/the-difference-between-loneliness-and-solitude

https://www.ted.com/playlists/491/in_celebration_of_being_alone?utm_campaign=social&utm_medium=referral&utm_source=facebook.com&utm_content=playlist&utm_term=social-science


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...