P= psihologul
D= dermatologul
O amiază densă cu un cer ireal.
Mulţi pomi şi .. multe scări la intrare aşezate într-un fel cumva labirintic, dar şi un lift.
Mulţi pomi şi .. multe scări la intrare aşezate într-un fel cumva labirintic, dar şi un lift.
Ajunsă în sala de aşteptare am aşteptat. Şi am aşteptat ..
După formalismele salutului de la început, discuţia
devine tot mai amplă de la general la particular (mai ales).
De la motivele vizitei lui P, antecedente şi ceva istoric
familial şi examinare se ajunge la o aproape exhaustivă şedinţa de informare
privind
riscurile expunerii la soare în funcţie de
ore,
frecvenţa,
sensibilitatea cutanata şi bineînţeles
numărul de aluniţe.
riscurile expunerii la soare în funcţie de
ore,
frecvenţa,
sensibilitatea cutanata şi bineînţeles
numărul de aluniţe.
La (aparentul) final al discuţiei mai mult de informare, câteva momente de
tăcere ca o suspendare temporală, după care:
D: Aveţi vreo întrebare ?
P: Nu. Mi-aţi
răspuns la toate întrebările pe care mi le-aş putea imagina.
D: Înseamnă că am vorbit prea mult.
P: A fost….
Până să reuşesc să spun ceva, discuţia a continuat când D
a început să relateze un caz recent cu final tragic, datorită prevenţiei de
care nu a ţinut cont.
Continuarea ţi-o imaginezi. Pentru un timp rolurile se
inversaseră…. dermatologul la psiholog.