Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Te întrebi ce leg ă tur ă exist ă între blenduirea de c ă p ş uni-banane-ment ă , nori pufo ş i-ferestre ş i fericire (trecand peste neurobiochimia declan ş at ă )? Fericirea este o stare mental ă si emo ţ ional ă a bun ă st ă rii definit ă de emo ţ ii pozitive sau pl ă cute. Abord ă ri biologice, psihologice, din domeniul economiei, religioase ş i filosofice au stidiat-o încercând s-o defineasc ă ş i s ă identifice sursele sale ş i au reu ş it mai mult sau mai pu ţ in s ă ajung ă la acelea ş i concluzii. Foarte aproape de ceea ce consider eu c ă este fericirea se afl ă Christophe Andre care arat ă  (nu doar el, vezi mai jos) c ă fericirea este…. o „ ş tiin ţă “, fericirea se înva ţă . Dac ă în “ S ă fie flow secretul fericirii ?” M.C. a prezentat  concep ţ ia s ă despre fericire prin asociere cu “flow”, acum am prezentat (ilustrat) ce înseamn ă pentru mine fericirea. Eu încerc. Uneori reu ş esc identificând (si facand)...

Pe aleile Her ă str ă ului Am trecut pe lâng ă  o mam ă  care purta în bra ţ e o feti ţă  (am decis c ă  era feti ţă  dup ă  buclele blonde din p ă rul care aproape c ă -i atingea umerii, de ş i..) de 3-4 ani, dup ă  statur ă . Dialog mai mult decât scurt  ş i mai mult ( ş i poate mai semnificativ) nonverbal decât verbal între mam ă  (M)  ş i fat ă  (F): M: E cam cald, încruntat ă , dar ne întoarcem repede. F: E soare, parc ă  încercând s ă  justifice observa ţ ia mamei, încruntat ă  acum  ş i ea  ş i cu mâna peste cre ş tetul blond. În acest scurt timp de conversa ţ ie nu s-au privit reciproc. Ce-a fost apoi.... nu le-am mai avut  în aria de observ a ţ ie.  

Aceasta nu este o recenzie a c ă r ţ ii “Despre ploaie” a lui Martin Page, cum poate v-ar sugera titlul, pentru cunoscatori, ci doar parte din efectul ei ş i… al ploii. Ce facem când plou ă ? Ne ascundem, ne retragem, ne ap ă r ă m de ea ? În general, da. Totu ş i, Martin Page este un pasionat de ploaie (poate ş i tu ?). “Nu-mi amintesc prima mea întâlnire cu ploaia. Cred c ă nu mi-a pl ă cut prea tare atingerea ei rece ş i m ă run ţ it ă . Înve ţ i s ă iu be ş ti ploaia a ş a cum înve ţ i s ă iube ş ti vinul: mai întâi te strâmbi c ă s ă pari diferit ş i cu riscul de a nu- ţ i face cunoscute gusturile. C ă orice iubire adev ă rat ă , ea necesit ă inventivitate ş i o anumit ă experien ţă de via ţă . Cu toate, acestea, nu putem spune c ă ploaia ş i vinul ac ţ ioneaz ă la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzata de vin nu are nevoie s ă fie înv ăţ at ă . Be ţ ia ploii li se ofer ă numai celor care o aleg.” Ce faci atunci când plou ă ? (o alegi ?...