Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Te întrebi ce leg ă tur ă exist ă între blenduirea de c ă p ş uni-banane-ment ă , nori pufo ş i-ferestre ş i fericire (trecand peste neurobiochimia declan ş at ă )? Fericirea este o stare mental ă si emo ţ ional ă a bun ă st ă rii definit ă de emo ţ ii pozitive sau pl ă cute. Abord ă ri biologice, psihologice, din domeniul economiei, religioase ş i filosofice au stidiat-o încercând s-o defineasc ă ş i s ă identifice sursele sale ş i au reu ş it mai mult sau mai pu ţ in s ă ajung ă la acelea ş i concluzii. Foarte aproape de ceea ce consider eu c ă este fericirea se afl ă Christophe Andre care arat ă  (nu doar el, vezi mai jos) c ă fericirea este…. o „ ş tiin ţă “, fericirea se înva ţă . Dac ă în “ S ă fie flow secretul fericirii ?” M.C. a prezentat  concep ţ ia s ă despre fericire prin asociere cu “flow”, acum am prezentat (ilustrat) ce înseamn ă pentru mine fericirea. Eu încerc. Uneori reu ş esc identificând (si facand) “+”-ul  din jur ş

Să începem cu începutul. De fapt am început demult cu Umorul . Atunci să reîncepem cu un altfel de început, cu cel al definirilor deloc plictisitoare pentru că vorbim despre umor. Dex- ul ne-ar putea oferi câteva variante de a-l defini, însă el oricum ar rămâne destul de vag conceptual. Oricum cercetătorii prea mult nu au ce face cu definiţiile din Dex. Ei au nevoie de o definiţie conceptuală şi mai mult decât atât, operaţională. De-a lungul timpului (din antichitate) s-au încercat mai multe modalităţi de a defini umorul, ajungându-se în prezent la concluzia că este un concept multifaţetat şi complex. Cum ai defini umorul ? Deşi, în mod esenţial, umorul este perceput ca un tip de joc mental care implică o atitudine neserioasă a evenimentelor şi ideilor , R. Martin (despre care vorbeam în Umorul) afirmă că umorul îndeplineşte mai multe funcţii “serioase”, sociale, cognitive şi emoţionale. Te-ai putea întreba, cum au făcut-o şi el şi colaboratorii săi, şi eu (mai

Pe aleile Her ă str ă ului Am trecut pe lâng ă  o mam ă  care purta în bra ţ e o feti ţă  (am decis c ă  era feti ţă  dup ă  buclele blonde din p ă rul care aproape c ă -i atingea umerii, de ş i..) de 3-4 ani, dup ă  statur ă . Dialog mai mult decât scurt  ş i mai mult ( ş i poate mai semnificativ) nonverbal decât verbal între mam ă  (M)  ş i fat ă  (F): M: E cam cald, încruntat ă , dar ne întoarcem repede. F: E soare, parc ă  încercând s ă  justifice observa ţ ia mamei, încruntat ă  acum  ş i ea  ş i cu mâna peste cre ş tetul blond. În acest scurt timp de conversa ţ ie nu s-au privit reciproc. Ce-a fost apoi.... nu le-am mai avut  în aria de observ a ţ ie.