Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Ea vea pantofi mici   ş i   ro ş ii   l ă cui ţ i, de o m ă rime aproximativ ă   cu ce înc ă l ţ a ea de obicei.  Dar num ă rul de la pantofi era un am ă nunt neglijabil, oricum nu un obstacol pentru ce urma s ă   se întâmple. Important ă   era   ocazia   pentru care îi alesese dintr-un magazin f ă r ă   prea multe variante de m ă rimi la ace ş ti pantofi, în orice caz. Nu conta dificultatea de a coborî aproape un etaj cu ei, mai mult împiedicându-se în vârfurile acestor pantofi cam mari, dar   ro ş ii . Culoarea devenea esen ţial ă . Cu atât mai pu ţ in cum ar fi reu ş it s ă   parcurg ă  câ ţ iva metri pe asfalt nu o interesa. S ă   nu mai vorbim despre  urcatul aceluia ş i etaj in virtutea reversibilit ă ţ ii ac ţ iunilor.. din nou nesemnificativ. Ea, cu pantofii ei ro ş ii, era o Dorothy din vr ă jitorul din Oz, în realitate, ce-i drept. Care realitate? A ei ...

Kenneth I. Pargament este cunoscut pentru activitatea sa ştiinţifică privind rolul religiei în domeniul sănătăţii mintale. Oamenii apelează adesea la credinţa lor ca sprijin în momentele cele mai stresante. Aceasta se întâmplă mai ales în unele grupuri, cum ar fi persoanele în vârstă şi grupurile minoritare care sunt mai predispuse  să caute ajutor  în credinţă decât în familie, prieteni şi sistemul de sănătate.  Studiile empirice arată că în cazul persoanelor cu stres major,  cum ar fi dezastrele  naturale, boală, pierderea celor dragi, religia şi spiritualitatea sunt în general utile pentru a face faţă, în special persoanelor cu cele mai puţine resurse şi care se confruntă cu cele mai incontrolabile probleme. Există mai multe forme de coping (adaptare) religioase, iar unele sunt mai utile decât altele. Şi unele şi altele pot fi surse de stres. Cum folosesc psihologii religia şi spiritualitatea în practica clinică de azi ? Ce spuneau/făceau...