Mit sau realitate? Minciună sau imaginație?

 Pentru mine, Moş Crăciun însemna imaginar, joc şi explorare, plăcere senzorială olfactivă şi surpriză. Cadourile (simbolice) se puteau afla în orice colţ din apartament, nu neapărat sub brad. Explorarea şi ludicul constau în găsirea lor, singura certitudine fiind aceea că ele existau.

Despre acestea îmi pot aminti, deşi totuşi impresiile au fost modificate prin reconstruirea, reamintirea din momentul actual si de dinainte. Unele amintiri pot fi false amintiri.

Astfel că nu pot spune prea multe despre ce ar fi crezut copilul de atunci privind rezultatele cercetărilor de mai jos.

Cercetatorii s-au întrebat:

Este etic  să-ţi minţi copilul despre existenţa lui Moş Crăciun (MC) ? Cu ce urmări ?

…. şi au găsit şi răspunsuri mai mult sau mai puţin complete si congruente.

Autorii sugerează că faptul că mint copiii, chiar şi despre ceva distractiv şi frivol, ar putea submina încrederea în părinţii lor provocându-le dezamăgire atunci când în cele din urmă vor descoperi că magia nu este reală.

Kathy McKay, psiholog clinician a declarat: " Mitul lui Moş Crăciun este o minciună menţinută pe o atât de lungă durata între părinţi şi copii, încât dacă relaţia este vulnerabilă, acest lucru poate fi ultima picătură. În cazul în care părinţii pot minţi atât de convingător şi pentru o atatl de lungă perioada de timp, despre ce altceva pot ei minţi ? Există un potenţial pentru copii să fie lezaţi de aceste minciuni."

Unii părinţi îl folosesc că pe un instrument de control pe MC.

Autorii au avansat mai multe explicaţii psihologice pentru persistenţa "minciunii colective pe o scară globala.":

·        oamenii au o tendinţa puternică de a se conforma, chiar şi atunci când un comportament este ilogic

·        chiar şi adulţii au o dorinţă puternică de a evada din realitate prin himere.

Argumente împotriva mitului MC: 

- ar putea eroda încrederea copiilor în părinţii lor, deşi autorii afirmă că această situaţie este gestionabilă

   - încurajând credinţa în MC ar putea face dificil pentru copii să facă distincţia între fantezie şi realitate - riscă să întârzie dezvoltarea lor cognitivă, deşi cercetări sugerează că abilitatea de a diferenţia fantezia de realitate începe devreme în copilărie şi creşte odată cu vârstă.

Alte cercetări sugerează că acei copii cu vieţi bogate în fantezie pot fi de fapt mai buni în identificarea graniţelor dintre realitate şi fantezie.

Argumente în favoarea mitului MC:

    plăcerea de a primi de la omul amabil cu barbă mare şi sac de cadouri

    copiii se comportă mai bine deoarece ei cred că trebuie să fie buni pentru a primi cele mai frumoase cadouri

Tu ce crezi despere asta ?

Mai ţii minte cum a fost în copilăria ta timpurie ? 

Referinţe:

https://theconversation.com/should-you-tell-your-child-the-truth-about-santa-a-psychologists-view-51955

https://www.psychologytoday.com/blog/plato-pop/201312/the-santa-claus-lie-debate-answering-objections

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1348/026151001165985/abstract

http://www.spring.org.uk/2016/12/fake-memories.php?omhide=true