Treceți la conținutul principal

compasiunea de sine

 

Cum ar fi să te comporţi cu tine la fel cum te-ai comporta cu cel (cea) mai bun(ă) prieten(ă)?
Cum ar fi să te comporţi cu tine cum ai dori ca altcineva să o facă?
Cum ar fi să nu te mai agresezi emoţional atunci cand ceva nu-ţi iese?
Minunat, desigur.Dar cum?

Nu vei şti să iubeşti şi nu vei fi iubit(ă) până când nu te vei iubi/respectă pe tine însuţi, spune o vorbă.
Hmm.... Cum adică?

Desigur că nu mă refer la acea iubire de sine a unei persoane narcisice, deşi în acel caz conceptul de “iubire” faţă de sine este discutabil.

Atunci la ce mă refer?
 La compasiunea de sine, desigur.

Ce este compasiunea?

Compasiunea a fost definită şi luată în considerare de la începuturile umanităţii. În general, compasiunea implică sensibilitate la experiența suferinței împreună cu o dorință de a atenua această suferință. Aceasta înseamnă a  fi deschis față de durerea celorlalți, fără a evita contactul cu ea. Compasiunea implică, de asemenea, o înțelegere a stării umane comune, fragile și imperfecte, precum și dorințde a extinde înțelegerea asupra celorlalți atunci când aceștia fac greșeli, a te plune-n locul celuilalt
Te gândeşti deja la empatie?

Dar compasiunea de sine ce este?

Compasiunea (faţă) de sine este pur și simplu compasiunea îndreptată spre interiorul propriu.... spre sine. Așa cum putem simți compasiunea pentru suferința celorlalți, putem extinde compasiunea față de sine atunci când trăim suferință, indiferent dacă suferința a rezultat din circumstanțe exterioare sau din greșelile și eșecurile personale. Compasiunea de sine implică (vezi si referintele):

  • oferirea unei înțelegeri necritice a ceea ce este considerat negativ 
  • considerarea că propria  experienţă este o experienţă comună umană, a tuturor.
Psihologul Kristin Neff este prima persoană care a măsurat și a definit din punct de vedere operațional şi ştiinţific conceptul “compasiune de sine". Ea descrie compasiunea de sine drept bunătate față de sine, ceea ce presupune a fi blând, suportiv și înțelegător cu sine mai ales în situații adverse.

Cum devii mai compasiv cu tine?

Sugestiile/paşii de mai jos sunt doar.. nişte sugestiiDespre tine însuți cunoști doar tu. Deşi sunt susţinute de rezultate ale cercetării, ele nu sunt o reţetă universal valabilă care cu siguranţă va avea rezultate pozitive în acceptarea de sine indiferent de experienţa şi personalitatea ta. Totuşi, poate merită să încerci sau să te gândeşti cel puţin şi să observi ce simţi, cum ești apoi. 

Important: exersează cu o frecvenţă oarecare. După cum poate îţi imaginezi, o singură încercare nu este suficientă, mai ales dacă aspiri la o schimbare de comportament durabilă.

Ce s
ă  faci?
  • Conştientizează distresul prezent,  nu încerca să eviţi posibile gânduri şi emoţii negative despre tine (poţi începe cu o respiraţie lentă şi profundă abdominală)
  • Decide conştient a sta cu orice sentiment negativ există și a încerca să-l accepți pentru că..  este acolo oricum.
  • Imaginează-ţi cum te-ai comporta cu un prieten aflat în situaţia ta 
  • Îndoieşte-te de istoria personală pe care tu o spui despre tine şi caută confirmarea a ceea ce crezi în dovezi.

De exemplu, întreabă-te dacă vezi lucrurile doar în alb şi negru sau dacă vezi situația dintr-o singură perspectivă.

Există alte moduri mai bune de a privi situația?
Te aştepţi să fii perfect sau mai degrabă uman?
Te poţi percepe pe tine ca pe un “proiect în lucru”? Te consideri un om în devenire?
  • Conversează cu tine  pentru a te încuraja.
De exemplu, iţi poţi spune:
"Toată lumea face greșeli uneori."
“Vreau să mă concentrez pe rezultatele pozitive acum”
“Vreau să mă schimb, dar ştiu că schimbarea comportamentului este un proces și trebuie să continui să încerc.”
Etc.
  • Scrie despre gândurile, emoţiile şi comportamentele tale şi pune-le în legătură. Relativizează-ţi şi reconstruieşte-ţi povestea personală păstrând totuşi perspectiva realistă.
Dacă ţi-ai dat seama că te interesează acest subiect, te invit să parcurgi referinţele de mai jos unde vei gasi si informatii despre efectele pozitive ale practicării compasiunii de sine, de exemplu, asupra bunăstării sau cum este implicată personalitatea.

Resurse-link:

http://self-compassion.org/the-research/

https://www.youtube.com/watch?v=9TBpGiTrra8


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...