Concluzii 3

Viața mea din ultima perioadă, să spun ultimele luni, m-a surprins prin neaşteptatul cum sltfel decât neaşteptat. Se spune că răul te ia întotdeauna prin surprindere. Aș adăuga că depinde cât de anxios, ipohondru, paranoid ești. Nu continui pe linia aceasta pentru că știu că știi ce vreau a spune. Apoi, nu doresc să ajung în acest text la limitele patologiei. 

Ok, ok. Răul ca răul. Dar binele? Să te ia și binele tot prin surprin dere? Ei, iată că da. Pe mine m-a cam luat prin surprindere binele în viața asta ( de o alta nu spun nimic pentru că nu sunt sigură de existența ei). Nu sunt cea mai pesimistă persoană, dar nici optimistă, cum am mai spus. Am doar micile mele așteptări de bine.Pur și simplu circumstanțele de viața care mi-au fost livrate, nu sunt sigură de contribuţia mea la unele dintre ele, au fost contradictorii. După principiul conform căruia e mai bine să regreţi ceva ce ai făcut decât ceva ce n-ai făcut (desigur că ideal ar fi să nu regreţi nimic, dar să nu devenim mult prea idealişti, totuşi), eu trăiesc consecințele surprizei, nu știu până când sau dacă există un capăt al acestui drum.

Deci să apreciem mai mult surprizele și neprevăzutul și să ne apărăm mai puțin de necunoscut!