Acesta este un articol în principal despre controversatul Halloween cu clișeele posibile asumate.
Deci dacă te interesează, cititor/cititoare, o informare evidence based.
Îmi amintesc cum paginile promovatoare ale religiei şi tradiţiilor româneşti manifestau isterie cumva cu valenţe psihotice abundând încă de câteva zile înainte în articole care deplângeau biata noastră ţară care s- a dat pe mâna necuratului de tot, alegând să sărbatorească moartea, nu viaţa. Se pot intamplă si atrocități de Halloween ca incidentul din 29 octombrie 2022, Seoul Halloween Crowd Crush (SHCC) amintit încă,în 2024, de Jurnalul Nature.
V-aţi pierdut capacitatea da de a juca, imagina?
Cum percepi fenomenul “halloween” ?
· frică, amuzament,
· ocazia de joacă, de disociere voluntară temporară, de “schimbare” de identitate temporar,
· surpriză la constatarea isteriei colective şi poate amuzament din nou,
ocazia de a parcurge istoria binelui și a răului omenirii
Frica
Frica este pe cât de temută pe atât de firească.
Învățarea fricii este avantajoasă din punct de vedere evolutiv, permițând indivizilor să recunoască și să evite potențialele amenințări. Cu toate acestea, atunci când răspunsurile la frică devin suprageneralizate, acestea pot contribui la dezvoltarea unor afecțiuni psihiatrice, cum ar fi PTSD, în care indivizii pot experimenta o hiperactivare persistentă și retrăirea evenimentului traumatic.
Frica este o emoție umană puternică și primitivă. Ea ne avertizează cu privire la prezența pericolului și a fost esențială în menținerea în viață a strămoșilor noștri. Frica are doua forme de manifestare: biochimica și emoționala. Răspunsul biochimic este universal, în timp ce răspunsul emoțional este foarte individualizat.
Reacția biochimică a fricii
Încearcă să-ţi reaminteşti ce s-a întâmplat în corpul tău la cea mai recentă sperietură şi ce-ai simţit, ce a fost în mintea ta.
Când ne confruntăm cu un pericol perceput, corpul răspunde în mod specific. Reacțiile fizice la frică includ transpirația, frecvența cardiacă crescută și nivelurile ridicate de adrenalină.
Acest răspuns fizic este uneori cunoscut ca răspunsul "luptă sau fugi", în care organismul se pregătește fie să intre în luptă, fie să fugă.
Această reacție biochimică este probabil o evoluție ancestrala. Este un răspuns automat și este crucial pentru supraviețuire.
Tu ce faci de Halloween (sau ai făcut deja)?
Urmăreşti filme înfricoşătoare şi întinzi capcane nevinovate pentru cei dragi sau necunoscuţi ? În mod voluntar, ne expunem fricii la petreceri unde ştim că gazdele noastre au o serie de evenimente planificate pentru a ne terifia.
A te speria în scopul distracţiei, al jocului, pare contraintuitiv, dar se manifestă în majoritatea culturilor.
Dar ce se află în spatele fricii distractive ? Se pare că este vorba despre modul în care este experimentată frica.
Cercetătorii, printre care sociologi şi psihiatri, care au studiat recent fenomenul au găsit următoarele posibile motive pentru plăcerea fricii de Halloween.
Te regăseşti în vreunul ?
1) Oamenii cărora le place să simtă frica (sau poate nu o simt) se pot simți recompensați. Pot fi oamenii "farseuri".
Există dovezi că persoanele care se bucură de vizionarea filmelor de groază au o chimie a creierului care diferă de oamenii care nu preferă aceasta activitate. Dopamina este responsabilă de sentimentele de realizare și de recompense, dar este, de asemenea, legată de emoții negative cum ar fi frica.
Adrenalina, care este eliberată și în momente periculoase, este, de asemenea, percepută ca fiind plăcută de unii - de aici termenul de “dependenti de adrenalină”, pentru cei care iubesc parașutismul și alte activități extreme.
2) Situațiile emoționale intense sunt mai memorabile și pot aduce oamenii împreună.
Emoţiile intense împărtăşite contribuie la crearea şi menţinerea coeziunii de grup.
3) Tipul de frică potrivit în locul potrivit
Distracţia de Halloween este că se poate experimenta frică fără nicio ameninţare reală. O mulţime de oameni se bucură, de asemenea, de situaţii înfricoşătoare, deoarece le lasă un sentiment de încredere în sine la final. Contează şi ce personalitate ai? Desigur.
Intervenții inovatoare în
PTSD (sindromul de stres post-traumatic)
Având
în vedere natura persistentă a simptomelor PTSD și limitele
terapiilor convenționale, sunt necesare urgent intervenții
inovatoare.
O
cale promițătoare de cercetare se învârte în jurul modulării
cortizolului prin țintirea receptorilor, dexametazona apărând ca
un agent critic capabil să reducă nivelurile de cortizol,
contribuind astfel la dispariția fricii.
În
studiul Cortisol
Imbalance and Fear Learning in PTSD: Therapeutic Approaches to
Control Abnormal Fear Responses (2025) este
subliniată necesitatea unor intervenții inovatoare în tratamentul
neurofarmacologic al PTSD, concentrându-ne pe modularea cortizolului
și impactul acestuia asupra mecanismelor dereglarea fricii.
Interacțiunea complexă dintre
nu
numai că ne lărgește înțelegerea, dar dezvăluie și căi
promițătoare pentru îmbunătățirea rezultatelor terapeutice
pentru persoanele care se luptă cu PTSD, subliniind nevoia
crucială de strategii de tratament mai eficiente.
Concluzii
Cercetările privind frica și Halloween-ul dezvăluie multiple dimensiuni ale modului în care frica este construită și manifestată în societate. Mass-media joacă un rol semnificativ în promovarea discursului public despre frică prin formate și cadre de comunicare specifice.
Cu toate acestea, unele temeri legate de Halloween pot fi exagerate sau construite social. Credința larg răspândită în sadismul de Halloween - indivizi anonimi care oferă recompense periculoase copiilor - pare a fi în mare parte o legendă urbană care a apărut la începutul anilor 1970, știrile din 1958-1983 sugerând că amenințarea reală a fost mult exagerată.
Între timp, apelurile la frică reprezintă, în general, un instrument persuasiv cu potențial eficient în marketing, în ciuda cercetărilor ample în psihologie socială care arată efectele lor favorabile asupra schimbării atitudinii și a acțiunii.
Referinţe selective:
Battaglia,
Simone, et al. “Cortisol Imbalance and Fear Learning in PTSD:
Therapeutic Approaches to Control Abnormal Fear Responses.” Current
Neuropharmacology, vol. 23, no. 7, Jun. 2025, pp. 835–46. DOI.org
(Crossref), https://doi.org/10.2174/1570159X23666250123142526.
Staples, John A., et al. “Pedestrian Fatalities Associated With
Halloween in the United States.” JAMA Pediatrics, vol. 173,
no. 1, Jan. 2019, p. 101. DOI.org (Crossref),
https://doi.org/10.1001/jamapediatrics.2018.4052.
