Treceți la conținutul principal

Este înfricoșător și amuzant de H. Răspunsul la frică

 


Acesta este un articol în principal  despre controversatul Halloween cu clișeele posibile asumate.

Deci dacă te interesează, cititor/cititoare, o informare evidence based.

Îmi amintesc cum paginile promovatoare ale religiei şi tradiţiilor româneşti manifestau isterie cumva cu valenţe psihotice abundând încă de câteva zile înainte în articole care deplângeau biata noastră ţară care s- a dat pe mâna necuratului de tot, alegând să sărbatorească  moartea, nu viaţa. Se pot intamplă si atrocități  de Halloween ca incidentul din 29 octombrie 2022, Seoul Halloween Crowd Crush (SHCC) amintit încă,în 2024, de Jurnalul Nature.

V-aţi pierdut capacitatea da de a juca, imagina? 


Cum percepi fenomenul  “halloween” ?

·        frică, amuzament,
·        ocazia de joacă, de disociere voluntară temporară, de “schimbare” de identitate temporar,
·        surpriză la constatarea isteriei colective şi poate amuzament din nou,
ocazia de a parcurge  istoria binelui  și a răului omenirii


Frica

Frica este pe cât de temută pe atât de firească.
Învățarea fricii este avantajoasă din punct de vedere evolutiv, permițând indivizilor să recunoască și să evite potențialele amenințări. Cu toate acestea, atunci când răspunsurile la frică devin suprageneralizate, acestea pot contribui la dezvoltarea unor afecțiuni psihiatrice, cum ar fi PTSD, în care indivizii pot experimenta o hiperactivare persistentă și retrăirea evenimentului traumatic.

Frica este o emoție umană puternică și primitivă. Ea ne avertizează cu privire la prezența pericolului și a fost esențială în menținerea în viață a strămoșilor noștri. Frica are doua forme de manifestare: biochimica și emoționala. Răspunsul biochimic este universal, în timp ce răspunsul emoțional este foarte individualizat.

Reacția biochimică a fricii


Încearcă să-ţi reaminteşti ce s-a întâmplat în corpul tău la cea mai recentă sperietură şi ce-ai simţit, ce a fost în mintea ta. 

Când ne confruntăm cu un pericol perceput, corpul răspunde în mod specific. Reacțiile fizice la frică includ transpirația, frecvența cardiacă crescută și nivelurile ridicate de adrenalină.

Acest răspuns fizic este uneori cunoscut ca răspunsul "luptă sau fugi", în care organismul se pregătește fie să intre în luptă, fie să fugă.
Această reacție biochimică este probabil o evoluție ancestrala. Este un răspuns automat și este crucial pentru supraviețuire.

Tu ce faci de Halloween (sau ai făcut deja)?

Urmăreşti filme înfricoşătoare şi întinzi capcane nevinovate pentru cei dragi sau necunoscuţi ? În mod voluntar, ne expunem fricii la petreceri unde ştim că gazdele noastre au o serie de evenimente planificate pentru a ne terifia.

A te speria în scopul distracţiei, al jocului, pare contraintuitiv, dar se manifestă în majoritatea culturilor.
Dar ce se află în spatele fricii distractive ? Se pare că este vorba despre modul în care este experimentată frica.
Cercetătorii, printre care sociologi şi psihiatri, care au studiat recent fenomenul au găsit următoarele posibile motive pentru plăcerea fricii de Halloween.
Te regăseşti în vreunul ?

1)    Oamenii cărora le place să simtă frica (sau  poate nu o simt) se pot simți recompensați. Pot fi oamenii "farseuri".
Există dovezi că persoanele care se bucură de vizionarea filmelor de groază au o chimie a creierului care diferă de oamenii care nu preferă aceasta activitate.  Dopamina este responsabilă de sentimentele de realizare și de recompense, dar este, de asemenea, legată de emoții negative cum ar fi frica.

Adrenalina, care este eliberată și în momente periculoase, este, de asemenea, percepută ca fiind plăcută de unii - de aici termenul de  “dependenti de adrenalină”,  pentru cei care iubesc parașutismul și alte activități extreme.

2)    Situațiile emoționale intense sunt mai memorabile și pot aduce oamenii împreună.
Emoţiile intense împărtăşite contribuie la crearea şi menţinerea coeziunii de grup.

3)    Tipul de frică potrivit în locul potrivit
Distracţia de Halloween este că se poate experimenta frică fără nicio ameninţare reală. O mulţime de oameni se bucură, de asemenea, de situaţii înfricoşătoare, deoarece le lasă un sentiment de încredere în sine la final. Contează şi ce personalitate ai? Desigur.

Intervenții inovatoare în PTSD (sindromul de stres post-traumatic)


Având în vedere natura persistentă a simptomelor PTSD și limitele terapiilor convenționale, sunt necesare urgent intervenții inovatoare.

O cale promițătoare de cercetare se învârte în jurul modulării cortizolului prin țintirea receptorilor, dexametazona apărând ca un agent critic capabil să reducă nivelurile de cortizol, contribuind astfel la dispariția fricii.

În studiul Cortisol Imbalance and Fear Learning in PTSD: Therapeutic Approaches to Control Abnormal Fear Responses (2025) este subliniată necesitatea unor intervenții inovatoare în tratamentul neurofarmacologic al PTSD, concentrându-ne pe modularea cortizolului și impactul acestuia asupra mecanismelor dereglarea fricii. Interacțiunea complexă dintre

  • axa HPA,

  • modularea cortizolului și 

  • dereglarea fricii

nu numai că ne lărgește înțelegerea, dar dezvăluie și căi promițătoare pentru îmbunătățirea rezultatelor terapeutice pentru persoanele care se luptă cu PTSD, subliniind nevoia crucială de strategii de tratament mai eficiente.


Concluzii


Cercetările privind frica și Halloween-ul dezvăluie multiple dimensiuni ale modului în care frica este construită și manifestată în societate. Mass-media joacă un rol semnificativ în promovarea discursului public despre frică prin formate și cadre de comunicare specifice.

Halloween-ul prezintă în mod specific preocupări documentate privind siguranța, decesele pietonilor înregistrând rate crescute în timpul acestei sărbători, conform datelor Administrației Naționale pentru Siguranța Traficului Rutier pe 42 de ani.

Cu toate acestea, unele temeri legate de Halloween pot fi exagerate sau construite social. Credința larg răspândită în sadismul de Halloween - indivizi anonimi care oferă recompense periculoase copiilor - pare a fi în mare parte o legendă urbană care a apărut la începutul anilor 1970, știrile din 1958-1983 sugerând că amenințarea reală a fost mult exagerată.

 Între timp, apelurile la frică reprezintă, în general, un instrument persuasiv cu potențial eficient în marketing, în ciuda cercetărilor ample în psihologie socială care arată efectele lor favorabile asupra schimbării atitudinii și a acțiunii.


Referinţe selective:  

Battaglia, Simone, et al. “Cortisol Imbalance and Fear Learning in PTSD: Therapeutic Approaches to Control Abnormal Fear Responses.” Current Neuropharmacology, vol. 23, no. 7, Jun. 2025, pp. 835–46. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.2174/1570159X23666250123142526.

Staples, John A., et al. “Pedestrian Fatalities Associated With Halloween in the United States.” JAMA Pediatrics, vol. 173, no. 1, Jan. 2019, p. 101. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1001/jamapediatrics.2018.4052.






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...