Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Captarea bogăției și complexității mâinii umane a fost o ambiție a multor domenii ale Stiințelor umane, inclusiv medicină, literatură, religie, filozofie și arte Stiința și ingineria au încercat să egaleze senzorialul și funcțiile motorii ale mâinii umane. Un astfel de interes larg vine din funcțiile importante pe care mâna le îndeplinește, care includ  funcții motorii (prinderea, ținerea, împingerea, tragerea, lovirea, manipulare etc.), funcții senzoriale (explorarea atât activă, cât și pasivă a texturii suprafeței, umiditatea și temperatura, precum și senzația de vibrație, presiune, forță etc.) și funcții sociale (mângâiere, amenințare, strângere de mână, arătare, salut, joc și alte   gesturi, atât voluntar cât și involuntar). În ciuda acestei fascinații pentru mâini, ele încă scapă deplin înțelegere. Acesta este unul dintre motivele pentru care mâinile artificiale rămân una dintre cele mai grele provocări în robotică. Reproducerea acestui nivel de sensibilitate într-o mână rob

Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune neurodegenerativă progresivă caracterizată prin imprevizibilitate, opțiuni limitate de control, o gamă largă de simptome și posibilități de tratament incerte. Acești factori contribuie la un risc crescut de probleme de sănătate mintală. Cercetările au arătat că sănătatea mintală a persoanelor cu SM este semnificativ mai proastă în comparație cu cea a populației generale. Meta-analize recente au indicat că prevalența depresiei și a anxietății la persoanele cu SM este de 30,5 și, respectiv, 22,1 %. Pentru a face față provocărilor vieții de zi cu zi și pentru a menține sănătatea mintală, persoanele cu SM trebuie să utilizeze resursele personale care le îmbunătățesc abilitățile de a face față stresului. Coping - SM Copingul este definit ca un set de strategii comportamentale și psihologice folosite pentru a stăpâni, tolera, reduce sau minimiza stresul în anumite situații . Există diverse strategii de coping la stres, iar literatura de specialitat

  Majoritatea oamenilor nu realizează că convingerile lor despre iarnă sunt doar subiective. Ei simt că nu pot face nimic în privința asta. -2, -6,-10 grade celsius , nopți lungi și zile prea scurte. Te întrebi cum poți supraviețui pozitiv și cât va mai dura iarna asta diabolică? Dar în Norvegia cum crezi că este viața? În calitate de psiholog al sănătății, scopul lui Kari Leibowitz a fost să înțeleagă modurile în care cetățenii din Tromsø au făcut față lungii „nopți polare” . În multe țări, se crede că zilele scurte de iarnă provoacă letargie și dispoziție scăzută, ducând la „tulburări afective sezoniere” (SAD). Uneori se presupune că aceasta are o bază pur biologică – nivelurile de neurotransmițători care reglează starea de spirit, cum ar fi serotonina, sunt în general mai scăzute iarna decât vara. Un studiu a sugerat că persoanele cu personalități mai nevrotice (nevrotism mai crescut) sunt deosebit de susceptibile la dispozițiile scăzute iarnă. SAD este adesea tratata  

  Eu învăț mai ușor dacă ascult informația. Eu, dacă o văd frumos colorată în pagină. Astfel, învăț pagini întregi într- o clipă. Cititorule,cred că ești familiarizat cu conceptul de “stil de învățare”. Sunt real sau sunt mituri aceste “stiluri de învățare” ? Chiar așa să fie sau avem încă un mit în domeniul social? În ultimul secol, conceptul de stiluri de învățare s-a răspândit în întreaga instituție de învățământ și cultură populară. Acest concept afirmă că fiecare are un stil de învățare prin care învață cel mai bine și că materialul prezentat în stilul preferat va fi învățat mai eficient decât materialul prezentat într-un stil mai puțîn compatibil. Denumite și „modalități de învățare”, „ preferințe de învățare”, „ stiluri de gândire”, „stiluri de minte” și „ stiluri cognitive”. Stilurile de învățare au crescut exponențial în popularitate începând cu anii 1980. Un studiu a constatat că peste 90% dintre profesori au crezut în ideea stilului de învățare, iar

  Ce an! Conștientizare. Revizie generală a valorilor. Ce am făcut, ce nu am făcut. Ce dorec să mai fac și ce nu dorec să mai fac. Trasul sforilor. În epoca Victoriană, a Burbonilor, a lui Montesquieu și Aceasta. O activitate atemporală și inter-culturală. Relațiile inter-umane, mai mult o paradă a conflictelor interioare și sociale mascate cu mici efuziuni de exaltare- atașare. “ Nu am timp” a devenit devenit expresie rostită c a un elogiu al oamenilor ocupați. Ce teatru! Totul se întâmplă tacit și nimeni nu vorbește despre asta. Laudele se preling pe fondul intuirii consecințelor avantajoase ale egoului complimentat. Uneori sunt goale, formă fără fond, dar de nerefuzat. Le accepți din inerție mai mult cum și mulțumești, de altfel. Că printre jucători se află prieteni sau “prieteni”, superiori, niciodată nu este compromisă eticheta. Pot există excepții, desigur. Numai tu dacă nu joci după regulule jocului. Și mai ales dacă nu-ți dai seama că este doar un.. Joc. Din no

  Sezonul de sărbători inspiră adesea sentimente de căldură, bucurie și apartenență. Pentru unii oameni, această perioadă a anului poate evoca sentimente de singurătate, stres și anxietate. Depresia de sărbători este un fenomen real sau un mit? În timp ce datele sunt limitate,se crede că există  depresia de sărbători.  Ar putea fi doar simptomele unei ulburări afective sezoniere, ce crezi? Nici ea prea documentată. Există dovezi solide că,în ciuda credințelor de lungă durată și a informării mass-media adesea eronate, rata sinuciderilor din Statele Unite nu crește în jurul sărbătorilor. Conform Centrului de Statistică pentru Sănătate din SUA, rata sinuciderilor este cea mai mare între aprilie și august. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie au cele mai mici rate zilnice de sinucidere.  Deși nu există recenzii sistematice cu privire la creșterea problemelor de sănătate mintală în preajma sărbătorilor, există rezultate din sondaje care sugerează că oamenii simt mai mult stres, anxiet

  În primul rând, cititorule, acesta nu va fi un articol despre  relații și atașament.   Î ți urez un clișeic, dar plin de semnificație (cred) "La mulți ani cum dorești!" Pentru că aminteam de clișee, ai grijă ce dorești pentru că s-ar putea să se îndeplinească. Articolul acesta nu va fi, cum poate te-ai fi așteptat, despre ce documentează cerecetarea despre acest subiect. Nu admit că este numeroasă și nici de calitate cercetarea pentru acest subiect, astfel încât nu m-am complicat cu listarea. Cine, cum și ce cadouri dăruiește? Cu alte cuvinte, nu voi detalia despre cum tipurile de personalitate îți pot influența predispoziția pentru cât va costă cadoul și câte vor fi. Nu-ți sugerez să te etichetezi în vreo catgorie și nici să încerci să îndeplineșți profeția predictivă a sărbătorilor. De altfel, mi se pare că unele cercetări nu au decât o miză descriptivă și cam atât, despre care mai spuneam că nu intru-n detalii. Titlul nu este o întrebare personală, ci mai degrabă o