Treceți la conținutul principal

.

.

Melancolia dincolo de poezie.


 Voi începe acest articol despre melancolie cu o prezentare clasică din orientarea psihodinamică mai mult sau mai puțin actuala, dar prezenta într-un aricol din acest an inspirat de cartea Meaningless Suffering.

Jacques Lacan și Melanie Klein, psihanalisti cunoscuți în domeniul lor propun că negativitatea – ceea ce Lacan numește „lipsă de ființă” și Klein numește „poziția depresivă” – este intrinsecă ontologiei umane în moduri care exclud posibilitatea unui remediu definitiv pentru sentimente (existențiale) de pierdere, lipsă, traumă, înstrăinare, dislocare, dezorientare și dezamăgire. Totuși, obiectivul discursului nu este de a prezenta un portret deznădăjduit al condiției umane, ci, dimpotrivă, de a susține că doar atunci când subiectul înțelege că nu există leac pentru negativitatea sa constitutivă poate începe să trăiască la maxim. a potențialului său: departe de a fi un impediment pentru o viață plină de sens, negativitatea nu servește doar ca o condiție prealabilă pentru o evaluare realistă a parametrilor vieții umane, ci și ca o condiție prealabilă pentru creativitate, inclusiv auto-moda imaginativă. Printre altele, recunoașterea faptului că nu există un remediu pentru disconfortul existențial poate deveni o platformă pentru o rezolvare productivă a unui astfel de disconfort în situații clinice.


Depresia afectează aproximativ 300 de milioane de oameni din întreaga lume. Tratamentul eficient depinde de diagnosticul precis al depresiei, dar procedurile clinice actuale se bazează cel mai frecvent pe interviul clinicianului sau pe auto-raportul pacientului , care sunt deschise la un anumit grad de subiectivitate, cu potențialul pentru a împiedică identificarea precisă a prezenței și severității depresiei. În mod similar, deși este denumită cel mai frecvent o tulburare unitară, Tulburarea depresivă majoră (MDD) este definită de nouă simptome ale criteriilor de diagnostic și multe alte caracteristici asociate , care împreună pot produce 1497 de combinații diferite care se califică pentru diagnosticul de TDM. Ca rezultat al acestei eterogenități a MDD, plus subiectivitatea interviurilor clinice sau a procedurilor de auto-raportare, s-a depus mult efort pentru investigarea corelațiilor neurobiologice ale depresiei, indiferent de profilul simptomatologiei. Diferite grupuri de simptome MDD care se califică pentru un diagnostic sunt adesea denumite „subtipuri de depresie”.


Subtipuri de depresie”



Un subtip special de depresie care este, de asemenea, rezistent la tratament este melancolia.

Melancolia este descrisă ca incluzând unele dintre criteriile de diagnostic pentru MDD, precum și simptome suplimentare. Deși a existat un anumit dezacord cu privire la natura exactă a acestor simptome Parker și colegii au produs o scală care a putut face distincția între participanții comunitari melancolici și non-melancolici.

Căutarea corelațiilor neurobiologice ale melancoliei a inclus studii despre activitatea electrică a creierului, uneori colectată prin intermediul unui electroencefalograf (EEG) care măsoară activitatea electrică în zonele de-a lungul craniului.

 Limitele majore ale diagnosticului 

Cu toate acestea, Bruun și colab. au constatat că unele limitări metodologice în mare parte din cercetările anterioare privind neurobiologic corelate ale melancoliei au lăsat această problemă încă să nu fie rezolvată complet.

Cercetările asupra subtipurilor de depresie pot aprofunda înțelegerea bolii, contribuind la diagnostic și prognostic. În timp ce rețelele funcționale ale creierului și rețelele neuronale grafice (GNN) oferă un astfel de mijloc, sarcina este încă provocată de codificarea limitată a caracteristicilor din datele informative fMRI, fuziunea ineficientă a informațiilor rețelei funcționale a creierului și dimensiunea mică a subiecților recrutați.

Prin urmare, Liu, Mengjun, et al. propun în studiul Hierarchical Encoding and Fusion of Brain Functions for Depression Subtype Classification un cadru ierarhic de codificare și fuziune a funcțiilor creierului. În primul rând, pre-antrenăm un model pentru a extrage caracteristicile din regiunile individuale ale creierului, care înseamnă noduri din rețeaua funcțională a creierului. Apoi, sunt construite grafice distincte pentru a lega nodurile din cadrul fiecărui subiect, rezultând grafice cu mai multe vizualizări ale rețelei funcționale a creierului. Dezvoltă în continuare o strategie de fuziune a graficelor pentru a integra informațiile cu mai multe vizualizări, făcând referire la codificarea locală a nodurilor și interacțiunile acestora în mai multe instanțe de grafic.

Rezultatele experimentale demonstrează că metoda aceasta poate distinge în mod superior subtipurile de depresie majoră și poate depăși metodele de ultimă generație.

Melancolia și sistemul imunitar

Descoperirile studiului Peripheral inflammatory markers in melancholic versus non-melancholic depression arată că există schimbări inflamatorii comune la nivelul anumitor markeri inflamatori și creșteri ale nivelurilor specifice depresiei melancolice.


Deși susțin în general lucrările anterioare, constatările noastre privind inflamația periferică în depresia melancolică sunt relativ noi și sugerează că acest subgrup poate beneficia de terapii antiinflamatorii. Sunt necesare studii suplimentare pentru a reproduce aceste constatări.

Mai multe informații:

APA. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th ed.; Text Revision; American Psychiatric Association: Washington DC, USA, 2022

Tondo, L.; Vázquez, G.; Baldessarini, R. Melancholic versus Nonmelancholic Major Depression Compared. J. Affect. Disord. 2020, 266, 760–765. 

Parker, G.; Tavella, G.; Hadzi-Pavlovic, D. Identifying and differentiating melancholic depression in a non-clinical sample. J. Affect. Disord. 2019, 243, 194–200. 

Esposito, C.M.; Buoli, M. The biological face of melancholia: Are there any reliable biomarkers for this depression subtype? J. Affect. Disord. 2020, 266, 802–809.

Bruun, C.; Arnbjerg, C.; Kessing, L. Electroencephalographic Parameters Differentiating Melancholic Depression, Nonmelancholic Depression, and Healthy Controls. A Systematic Review. Front. Psychiatry 2021, 12, 648713.

Ichikawa, N.; Lisi, G.; Yahata, N.; Okada, G.; Takamura, M.; Hashimoto, R.-i.; Yamada, T.; Yamada, M.; Suhara, T.; Moriguchi, S. Primary functional brain connections associated with melancholic major depressive disorder and modulation by antidepressants. Sci. Rep. 2020, 10, 3542

Liu, Mengjun, et al. “Hierarchical Encoding and Fusion of Brain Functions for Depression Subtype Classification.” IEEE Transactions on Affective Computing, vol. 15, no. 3, July 2024, pp. 1826–37. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1109/TAFFC.2024.3401251.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Selfie

Social media este expresia exhibiționismului nostru. Imaginea și informațiile de pe de profil se schimbă frecvent parcă încercând o perfectizare absolută a momentului prezent. Mai vedem în viitor...  Poate că și dorința de a comunica într-o lume în care nimeni nu te ascultă (mergi la psiholog, psihoterapeut!) un conținut veridic într-o lume a fake-news-urilor și a anonimatului social (excepțiile fac influencerii, desigur) stă la baza acestui tfenomen. Peste decenii, poate va există cineva genial probabil dintr-un post post n post modernism care va explică ce ni se întâmpla acum dincolo de ”studiile” din psihologie absolut critice  cu convingerea că au dreptate. Un fapt clar este că sfera esteticii a ajuns să joace un rol din ce în ce mai important în lumea de astăzi, modelând fiecare aspect al culturii noastre contemporane și al vieții de zi cu zi, de la practicile noastre de consum, la modul în care folosim internetul și întregul stil de viață. Cuvântul anului din ...

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \