Treceți la conținutul principal

.

.

sinestezia

 



Formele şi sunetele pot avea gusturi deosebite, în timp ce literele sau cifrele pot întruchipa personalităţi şi genuri distincte.


Ţi s-a întâmplat ?
Ce culoare are luni ?
Ai trăit vreo dimineaţă albă (sau crezi ca numai nopţile pot fi albe ?) sau sunetul trântirii unei uşi a avut un miros sau un gust distinctiv pentru tine vreodată ?

Sinestezia  înseamnă "unire a simţurilor" şi sinesteţii sunt adulţi ale căror simţuri se amestecă într-un fel de "crosscablare" a creierului.
Pe baza studiilor de auto-raport şi a studiilor de caz ştiinţifice până în prezent, par a fi 80 de tipuri de astfel de percepţii senzoriale involuntare.
Cele mai răspândite, mai jos.

Despre experienţa sinesteziei, tot mai jos.

Tot mai multe dovezi arată că sinestezia este mai frecvenţa tipurilor creative şi că unele dintre minţile cele mai pline de imaginaţie - Hockney, Kandinsky, Nabokov - erau într-adevăr sinestezice.

Până recent, sinestezia a avut partea sa de sceptici.
Să mă consider şi eu printre ei ?

În  “Wednesday Is Indigo Blue” ,  cercetătorul Richard Cytowic şi neurologul David Eagleman explică neuroştiinţa şi genetica din spatele experientelor multisenzoriale.
De unde scepticismul ?
Pentru că sinestezia a contrazis teoria unimodala a simturilor.
Oamenii de ştiinţă de azi explorarează sinestezia şi modul în care se schimbă viziunea tradiţională a funcţionarii creierului.

Cytowic şi Eagleman susţin că percepţia este deja multisenzorială, însă pentru cei mai mulţi dintre noi există mai multe dimensiuni ale sale, dincolo de rază de acţiune a conştiinţei.
Astfel, sinestezia este o fereastră asupra minţii şi a creierului, subliniind diferenţele uimitoare în modul în care oamenii văd lumea.

Neuroimagistic a încercat obiectivarea acestei experienţe. Se ştie acum că există o asociere genetică, precum şi o baza neurologică pentru sinestezie.

Ce crezi despre asta ?

Referinţe:





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Selfie

Social media este expresia exhibiționismului nostru. Imaginea și informațiile de pe de profil se schimbă frecvent parcă încercând o perfectizare absolută a momentului prezent. Mai vedem în viitor...  Poate că și dorința de a comunica într-o lume în care nimeni nu te ascultă (mergi la psiholog, psihoterapeut!) un conținut veridic într-o lume a fake-news-urilor și a anonimatului social (excepțiile fac influencerii, desigur) stă la baza acestui tfenomen. Peste decenii, poate va există cineva genial probabil dintr-un post post n post modernism care va explică ce ni se întâmpla acum dincolo de ”studiile” din psihologie absolut critice  cu convingerea că au dreptate. Un fapt clar este că sfera esteticii a ajuns să joace un rol din ce în ce mai important în lumea de astăzi, modelând fiecare aspect al culturii noastre contemporane și al vieții de zi cu zi, de la practicile noastre de consum, la modul în care folosim internetul și întregul stil de viață. Cuvântul anului din ...

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \