Treceți la conținutul principal

Placebo-ce este şi ce nu este, cum te afectează sau cum nu te afectează?


Poate derutez cu acest articol. Ce-i cu articolul acesta ? Nu este despre ceva ce îmi doresc să promovez, cum se întâmplă de cele mai multe ori pe acest blog ?
Nu chiar. Vreau să te informez(i) şi despre acest subiect.

De ce ?
Pentru că practicile psihologice şi medicale actuale (deşi nu numai) se situează undeva la graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă.

Ce este efectul placebo ?

Un placebo este ceva (nu se ştie exact ce) care pare a fi un tratament medical real, dar nu este. Ar putea fi o pastilă , injecţie sau alte forme de tratament (cât placebo există în psihoterapie, de exemplu ? Exis).
Ştiai că placebo este şi grupul de control în cercetarea privind eficienţa unui medicament nou? Asta probabil că deja începe să-ţi ofere răspunsuri privind ce este şi ce nu este şi mai ales care este efectul lui.

Totuşi,

Ce au toate placebo în comun ?

Nu conţin nicio substanţă activă  care poate afecta sănătatea in bine, desigur, facem abstracţie acum de efectele secundare care nu apar uniform şi nici la toate persoanele, cel puţin ca intensitate. 

Poţi avea impresia că te simţi mai bine (sau mai rău, vei afla mai mlte daca vei citi referinţele) temporar sau nu după ce ai luat placebo. Poate fi o credinţa, o iluzie, oricum ceva dificil daca nu imposibil de masurat obiectiv.

Dacă în placebo nu există ingredient activ, putem vorbi despre efect cu adevărat ? (efectul a ce?)

Se pare că a trecut proba timpului.

Placebo a fost folosit de-a lungul istoriei medicinii pentru a calma emoţiile pacienţilor cu probleme emoţionale şi sunt încă folosite în acest scop astăzi . Se crede că placebo poate face oamenii să se simtă mai bine.

Răspunsurile la placebo sunt mediate de procese complexe din creier care implică emoţii, gânduri, indicii sociale şi contexte. Se pare că efectul placebo se datorează parţial  ritualurilor de sănătate, modului de îngrijire (de ex., autorităţii furnizorului, aşteptărilor, care crează contextul).

Partea întunecată a placebo-ului : efectul " nocebo " apare atunci când placebo „cauzează” durerea, distresul sau agravarea unei boli.
Ce se poate face pentru a valorifica placebo ?
Despre neurobiologia creierului şi efectul placebo, mai ales în durere şi distres, şi altele, vei afla în referinţe.

Deci

Te invit să survolezi prin stări de încredere-neîncredere, curiozitate, scepticism, gânduri despre pseudoştiinţă etc. şi să rămâi poate cu concluzia că un caz sau câteva cazuri singulare “vindecate” nu echivalează cu certitudinea că va “funcţiona“ şi data viitoare şi mai ales pentru oricine. Dar chiar te interesează asta?


Referinţe:





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...