Treceți la conținutul principal

Postări

Optimiștii sunt asemănători, pesimiștii sunt unici

 Într-un studiu recent de imagistică despre optimism, neurocercetătorii au descoperit date interesante:  optimiștii aveau modele similare de activitate într-o regiune cheie a creierului atunci când își imaginau evenimente viitoare,  dar modelele cerebrale ale fiecărui pesimist erau unice.  „Avem tendința să ne gândim la imaginarea viitorului ca la un act profund personal și subiectiv”, spune Kuniaki Yanagisawa, autorul principal al studiului (2025) și psiholog la Universitatea Kobe din Japonia.  „Studiul  publicat cu  câteva zile în urmă  însă, arată că – în special pentru optimiști – modul în care creierul nostru face acest lucru poate fi similar” și sugerează că astfel de cadre cognitive comune pentru imaginarea viitorului ar putea explica de ce „ne înțelegem” cu unii oameni mai bine. Studiile anterioare au arătat că optimiștii au rețele sociale mai extinse și sunt mai bine acceptați de colegii lor.  Rezultatele ar putea clarigica d...

Strategii neurale pentru reglarea  emoțională în funcție de individ și mituri despre neurofeedback

 Creierul, marea enigm ă Neurofeedback-ul, o tehnică ce oferă feedback în timp real asupra activității cerebrale pentru a ajuta indivizii să se autoregleze, este adesea înțeles greșit.  Există numeroase mituri care îl înconjoară, inclusiv că este un instrument de control al minții, o soluție rapidă sau că este disponibil doar pentru afecțiuni severe. În realitate, neurofeedback-ul este un proces de antrenament fiind susținut de cercetări științifice și putând fi benefic pentru diferite vârste și afecțiuni. Capacitatea de a regla emoțiile este crucială pentru menținerea bunăstării mintale, a sănătății fizice și a funcționării sociale, în special în situații dificile, cum ar fi anxietatea gestionarea nedreptăților sau pierderea unei persoane dragi. Deși există mai multe strategii de reglare a emoțiilor, doar puține studii le-au comparat direct deoarece majoritatea studiilor de până acum s-au concentrat pe o singură strategie, și anume reevaluarea. Ace...

Căldura și sănătatatea mintală

  Acest articol va aborda o tem ă  important ă  în epoca prezent ă care va fi abordat ă și la Congresul Internațional despre creșterea  calității și credibilității  în științ ă din septembrie, acest an  din Chicago . Un studiu recent recent a arătat că peste o treime din decesele legate de căldură din perioada 1991-2018, în 43 de țări, inclusiv Statele Unite, au fost atribuibile emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră. Investigațiile care modelează efectele asupra sănătății în scenarii caracterizate prin grade variabile de încălzire prevăd creșteri devastatoare ale mortalității și morbidității legate de căldură, cu variații regionale. Frecvent, literatura  se concentrează pe identificarea politicilor de reducere a riscurilor și de creștere a rezistenței comunităților la expunerile la căldură, precum și pe identificarea subpopulațiilor cu cel mai mare risc. Implicațiile schimbărilor climatice și ale căldurii extreme asupra sănă...

Succes, celebritate

  Îmbătată cumva dar totuşi lucidă, de suflul evenimentelor care au fost şi sunt în această perioadă (şi de parfumul florilor de tei, desigur) mi-a venit ideea scrierii unui articol despre.. un anume subiect (ce-mi provoacă şi mie teatrul.. uneori), am ales fragmentul de mai jos dintr-o opera bine cunoscută (cred ca nici nu mai era nevoie să-i scriu referinţa). Te invit să identifici ideile cheie şi să le şi trăieşti puţin în interiorul tău asemenea mie dar in felul tău. Acum arta, data viitoare ştiinţa, deşi nu sunt chiar separate cele două !  “NINA: (....) Cum se simte celebritatea? Ce sim ț i când ştii că eşti elebru? TRIGORIN:   Ce simt? Cred că... nimic. La asta nu m ‐ am gândit niciodată.    (Gândindu ‐ se.) Una din două: sau dumneata exagerezi celebritatea mea, sau celebritatea nu se simte deloc. NINA:   Dar când citeşti despre dumneata în gazete? TRIGORIN:   Când te laudă, e plăcut, iar când te ...

Terapii psihologice și afecțiunile neurodegenerative

  Tulburările neurodegenerative (ND) perturbă structura și funcția creierului, afectând treptat funcția cognitivă, abilitățile motorii și reglarea emoțională. În timp ce simptomele fizice, cum ar fi tremurul sau pierderea memoriei domină înțelegerea publică, povara asupra sănătății mintale rămâne subapreciată. Pacienții se confruntă cu depresie, anxietate și schimbări de personalitate,care le erodează sentimentul de identitate. În mod similar, îngrijitorii  se confruntă cu epuizare psihologică și fizică, adesea exacerbată de sprijinul social insuficient. Sunt necesare intervenții psihologice pentru gestionarea stresului în bolile neurodegenerative? Desigur, însă agravarea progresivă a simptomelor și creșterea dizabilității ar putea pune dificultăți în ceea ce privește implicarea. Bolile neurodegenerative sunt un termen generic pentru bolile caracterizate prin degenerarea progresivă a structurii și funcției sistemului nervos. Bolile neurodegenerative...

Drumul care ar fi putut să nu fie

A ș fi putut intitula acest articol personal Drumul spre nicăieri, dar nu doream aluzii filozofice nihiliste, dramatice. Atunci când se bl ochează  la Bolboci  un drum pe traseul  tău chiar în ziua când dorești să-l parcurgi, nu înseamnă un semn rău.  Respingi toate supozițiile care ar putea există într-o minte prejudicativ ă , dar nu și în a ta. Dar totuși? Poate că  se închide doar drumul acela, dar nu toate drumurile.  Mintea este provocată din nou să găsească soluția cea mai utilă.  Există 2  variante  alternative generalmente posibile  unei minți riguroase  pentru  un scenariu salvator. Niciodată nu pleci în călătorie doar pentru relaxare. 1. Mă întorc de unde am plecat deși nici asta nu ar fi simplu,  înconjurat fiind de mai multe blocaje în același sat. . 2. Caut variante, ocolesc  documentandu-mă în plus  cu gps și ajutorul oamenilor locurilor simpli și altruiști gratuit. G ăsesc drumul alternativ  d...