Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Situația despre care voi relata mai jos s-a produs prin nu știu care întâmplare.Astfel, am fost martoră, de la o oarecare distanța (motiv pentru care și invoca întâmplarea)la un discurs medical despre tulburările cronice, neurodegenerative care a abordat și atitudinea oamenilor faţă de aceste persoane:evitare, ocolire, „trecere peste”, lipsa unei dorințe de interacțiune cu astfel de persoane. Pescurt, marginalizare. Nu neg, dar nu generalizez. Totul comunicat cu tente dramaticoide și la crimogene deloc pe gustul meu. S-a conchis cu salvarea de la providenţă, desigur cu efuziuni religioase: "Cineva acolo, sus, ne iubește pe toţi." Ce ne facem atunci cu agnosticii și ateii? Să nu luăm totuși în considerare acum cazurile (chiar personalităţi importante mondiale) care s-au convertit în urma unor traume prea dificil de gestionat sau cine stie de ce /spre finalul vieții. M-am îndepărtat suficient astfel încât să nu mai aud .Ceea ce am ascultat, mai mult sau mai puțin cu c...

Mult prea des mă pierd printre frunzele şi culorile astea.. așa trăiesc eu toamna. Toamna este considerat anotimpul nostalgiei, timpuri mai mult ale sfârşiturilor decât ale începuturilor. Acum încep să se depene amintiri la gura sobei, activitate care se va intensifica odată cu iarna, desigur. Știm asta din toată cultura și literatura noastră din toate zilele.Deşi melancolia nu este o dispoziție străina de mine, eu am început să găsesc mai satisfăcătoare imersiunea în prezent decât în trecut.Nu mi-e clar de când, nici până când. Probabil că nu prea am avut un trecut satisfăcător pe care să-mi placă să mi-l amintesc, ai gândi tu, poate .Poate că ai dreptate, poate da, poate nu. Eu, toamna mă joc cu natura, culorile, texturile şi poate și cu amintirile și cu propriile emoții, gânduri.Toamna îmi exersez imaginația și adaptarea la frigul care-ncepe să amorţească oasele. E adevărat că s-au dus nopţile noastre albe de vară, dar au apărut nopţile colorat...

"Nu te mai recunosc! Esti altul/alta.Fii ca înainte!" Schimbarea vine când nu te aştepţi, spun unii oameni. Ei bine, de fapt schimbarea este în tine tot timpul, de la secundă la secundă. Minuţioasă,  trece neobservată. Nu prea există schimbări bruşte, ci neconştientizate. Există schimbări care ţi se par că sunt bruste. Doar că tu nu te observi îndeajuns pe tine însuţi. Treci zilnic pe lângă tine fără a şti că eşti acolo şi ce nevoi ai.Nu mă refer la patologie acum cu schimbări imprevizibile şi simptomatice sau asimptomatice, care de fapt, nu sunt nici acelea chiar  imprevizibile-n contextul  patologiei. "Ești enervant de realistă (sau asta încerc?) în ultima vreme, pesimist de realistă (se poate așa ceva?) chiar,  cu logica asta a ta, i-au spus. „Unde este visătoarea, idealista atât cât trebuie?  Nu ştiu, am zis.  Credeam că am evoluat spre „realism”, ca să nu spun"nu mă vedeţi bine, schimbaţi lentila prin care vedeţi lumea!Să nu ne în...

Ai fost odată pentru mine căldura soarelui ameţitor de vară cu tot cu razele lui UV, dar și cu protecția unei atingeri mai blânde. Apoi frigul lui noiembrie și tot cortegiul de mirosuri care-ai fost  și trăiri întâlnite doar într-un vis vrăjitoresc al unui copil care își mai exersează încă gândirea magică. Ai fost paraşuta și zborul meu în alte universuri. Ai fost pentru mine seva din care mi-am extras energia vitală. Tu, poate ai uitat. Acum ești o amintire. În orice caz,să nu nu minimalizăm candoarea și forța unei amintiri în adâncul memoriei!

În articolul „Prevalența și factorii de risc pentru tentative de suicid veresus g esturi suicidare: Analiza Studiului Național de Comorbiditate”, autorii au testat  importanța criteriului (definirii) intenției de a muri  prin compararea auto-vătămătorilor cu intenția de a muri, încercărilor sinucigașe și auto-rănirile fără intenția de a muri , ci ca să comunice cu alții, gesturile sinucigașe, folosind date din Studiul național de comorbiditate. Sinuciderea este printre principalele cauze de deces din întreaga lume . S-a estimat căaproximativ 4,6% dintre indivizii din Statele Unite au favut cel puțin o tentativă de suicid în viața lor , iar o tentativă de sinucidere anterioară este printre ceimai buni predictori ai eventualei morţi prin sinucidere. Cu toate acestea, au fost înregistrate puține progrese în studiul sinuciderii datorită problemelor metodologice cheie. Poatecel mai important, a existat o lipsă de claritate și consecvență în  termenii folositi pent...

Octombrie.Printre  razele de soare (coincidenţa a făcut ca următoarea zi să fie chiar ploioasă, dar nu scriu un monolog al ploii într-o zi însorită) am văzut și auzit pe alee o fa t ă cam de 9-10 ani însoţită de bunicul ei , am judecat după părul intens grizonat. Deși, mai știi? Bunicul mergea în spatele ei la o distanța suficient de mare pentru a-i respecta spațiul personal, dar și de mică pentru a întreţine o conversație calma. Fata îi spusese ceva, iar el a răspuns cu replici și o tonalitate fireşti”E așa cum spui tu.Eu nu te contrazic.” Străbătând mental experiența mea cu oamenii mi-aș fi dorit să știu că există mai frecvent o astfel de atitudine de acceptare, încredere și confirmare între oameni, cu precădere intre copii și adulţi. Mi-am mai dat seama că din punct de vedere al exprimării interioare exista maeștri ai cuvintelor și maeștri ai faptelor, ai comportamentelor Oameni care acţionează fără să vorbească anticipativ despre acțiunile lor, fără să promită. Ca op...

Aceasta a fost mini-călătoria cea mai contrastantă emoţional din ultimul timp. A debutat cu o explorare de nevoie nu a falezelor maritime, ci în căutare de super-market-uri la ora 4 p. m. pentrtu că arta nu te hrăneşte decât metaforic. Un prilej de a descoperi Locuri feerice. M-am bucurat să mă hrănesc și cu arta, după celălalt tip de hrană, prânzul. Totul a continuat cu o feerie a pescăruşilor și a sunetelor tânguitoare, a algelor, a valurilor în aroma sărată și cu atingeri solare și de briză. S-a finalizat cu o furtună maritimă apologetica de te lua vântul de tot.