Treceți la conținutul principal

Like!

cercetarea schimbărilor climatice și a sănătății mintale


Cititorule, revin către tine cu un subiect poate că la modă (deși știi că nu prea scriu  în acord cu trend-urile), dar necesar.

 Trăim într-o epocă puțin imaginabilă pentru majoritatea. Nu mă refer aici la amploarea și implicarea inteligenței artificiale masive, ci la schimbările climatice poate la fel de masive, cu multiple efeccte negative mai puțin studiate

Dovezile care leagă schimbările climatice de efectele negative asupra sănătății au crescut considetabil. 

  • Creșterea temperaturilor,
  • evenimentele meteorologice extreme mai frecvente și intense și

  1. poluarea aerului

au fost toate legate de înrăutățirea sănătății fizice, de la afecțiuni respiratorii la boli infecțioase.

Cu toate acestea, în comparație cu alte domenii de sănătate, efectele schimbărilor climatice asupra sănătății mintale au primit mai puțină atenție în cercetare.

Cercetarea privind schimbările climatice și sănătatea mintală este un domeniu în curs de dezvoltare și, până în prezent, a fost dominată de recenzii și comentarii, mai degrabă decât de studii empirice robust concepute.

De exemplu, lacune semnificative de cercetare identificate în meta-analiza lui Charlson și colab. (2021) pot exista din cauza l

  • ipsei de finanțare,
  • a capacității de cercetare,
  • diverselor provocări metodologice la evaluarea relației dintre schimbările climatice și sănătatea mintală.

Cu toate acestea, literatura despre schimbările climatice și sănătatea mintală crește rapid.


Calitatea literaturii în acest domeniu de început

Literatura existentă indică în mod clar impactul negativ pe care îl are schimbările climatice asupra unui număr de rezultate în materie de sănătate mintală. Cu toate acestea, această literatură este caracterizată de mai multe limitări și lacune de cercetare.

Cele mai multe cercetări până în prezent sunt împiedicate de limitările metodologice privind proiectarea studiului, inclusiv operaționalizarea schimbărilor climatice și a constructelor de sănătate mintală și bunăstare.

În cele din urmă, există în prezent un accent covârșitor pe țările cu venituri mari, în ciuda riscului și vulnerabilității mai mari la schimbările climatice în țările cu venituri mici și medii.


WHO – sanatatea mintala și schimbarile clumaice – sugestii

Organizația Mondială a Sănătății (WHO) a recomandat ca cercetările asupra schimbărilor climatice și sănătății să aibă o gamă largă, inclusiv cercetări de bază, epidemiologice și academice în domeniul sănătății publice, care examinează relațiile expunere-răspuns, estimează impactul actual și potențial viitor al schimbărilor climatice asupra sănătății și informează percepția riscului și comunicarea riscului.

Cercetarea ar trebui, de asemenea, să urmărească evaluarea impactului general și rentabilitatea politicilor și programelor specifice pentru protejarea și promovarea sănătății în legătură cu schimbările climatice.


Concluzie-privind spre viitor.

Deși cercetarea panain prezent despre efectele schimbarilor climatice asupra sănătății mintale nu aunt foarte calitative, cercetarea epidemiologică robustă care descrie și cuantifică clar impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale va fi un instrument cheie pentru advocacy și progres.


De exemplu, poate facilita includerea unui indicator de sănătate mintală utilizat pentru a evidenția și urmări impactul pe care schimbările climatice îl au asupra sănătății umane, ca parte a Lancet Countdown on Health and Climate Change – un raport anual de monitorizare globală a indicatorilor de sănătate și climatici.

Referințe

F. Charlson, S. Ali, T. Benmarhnia, M. Pearl, A. Massazza, J. Augustinavicius, J.G. Scott

Climate Change and Mental Health: A Scoping Review

Int. J. Environ. Res. Public Health, 18 (9) (2021)


Watts, N., Amann, M., Arnell, N., Ayeb-Karlsson, S., Beagley, J., Belesova, K., Boykoff, M., Byass, P., Cai, W., Campbell-Lendrum, D.J.T.L., 2020. The 2020 report of The Lancet Countdown on health and climate change: responding to converging crises.


F. Charlson, S. Ali, T. Benmarhnia, M. Pearl, A. Massazza, J. Augustinavicius, J.G. Scott

Climate Change and Mental Health: A Scoping Review

Int. J. Environ. Res. Public Health, 18 (9) (2021)


World Health Organization

Protecting health from climate change: global research priorities

World Health Organisation, Geneva (2009)


Watts, N., Amann, M., Arnell, N., Ayeb-Karlsson, S., Beagley, J., Belesova, K., Boykoff, M., Byass, P., Cai, W., Campbell-Lendrum, D.J.T.L., 2020. The 2020 report of The Lancet Countdown on health and climate change: responding to converging crises.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Sursa imaginii: https://www.pexels.com/photo/abstract-painting-1595649/ Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu. Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.