Treceți la conținutul principal

Like!

Tu ai grijă de tine ?


A avea grijă de tine.. când şi cât te gândeşti la asta ?
Câtă nevoie crezi că ai de asta ?
Uneori trebuie să ţi se reamintească să ai grijă de tine ?
Ţi s-a întâmplat să ţi se spună că te preocupi mai mult pentru ceilalţi decât pentru tine ? Dacă da, cum s-au modificat comportamentele tale din acel moment?

Autoîngrijirea este un concept versatil. În domeniul sănătăţii l-am găsit utilizat în raport cu tulburarile mentale, cu sistemul de sănătate, cu locul de muncă etc.

Am să mă refer în acest articol la ceva mai intim, mai personal, de fapt am să încep întrebându-te cum eşti în relaţia cu tine înainte să fii în relaţie cu ceilalţi ?

După ce am răsfoit mediul online focalizată pe informaţii despre autoîngrijire (self- care) am găsit o multitudine de modalităţi aparent general valabile pentru a avea grijă de ţine, cum ar fi:

1.     A scrie într-un jurnal despre gânduri, întâmplări, emoţii pozitive şi negative
2.     A petrece timp cu sine mergând într-o plimbare în natură, meditând, făcând o baie relaxantă, exerciţii de respiraţie etc.
3.     A socializa
4.     Concentrarea în prezent (aici- acum) pe activitatea întreprinsă
5.     A vorbi cu o persoană de încredere
Etc.
Cred că ţi-ai dat seama că punctele “3” şi “4” ar putea fi contradictorii, că este vorba despre un amestec obiectiv- subiectiv.

Personal, rezonez doar cu o parte din cele de mai sus şi din cele pe care te las să le descoperi în articolele de mai jos. Deci important este ceea ce funcţionează pentru tine, de ce ai nevoie. 

Totuşi, studiile arată că prin exerciţii simple şi de scurtă durată integrate activităţii cotidiene se poate exersa concentrarea în prezent şi atenţia.
Tu la ce te gândeşti în timp ce te speli pe dinţi şi mănânci ? Eşti "acolo" mental, în activitatea aceea şi doar acolo ?

Descoperă ce ai nevoie !
Te invit la o autoreflecţie pe care o poţi face chiar pe malul unei ape. Ar putea fi chiar începutul unui jurnal.

Ce înseamnă pentru tine a avea grijă de tine ?
Continuarea o creezi (scrii) tu.

Referinţe:

https://blogs.psychcentral.com/imperfect/2017/06/a-guide-to-self-care-for-codependents-and-those-who-struggle-with-self-care/

https://www.mindful.org/science-practice-staying-present-difficult-times/

http://www.spring.org.uk/2014/04/mindfulness-meditation-8-quick-exercises-that-easily-fit-into-your-day.php

http://ideas.ted.com/the-two-kinds-of-stories-we-tell-about-ourselves/?utm_campaign=social&utm_medium=referral&utm_source=facebook.com&utm_content=ideas-blog&utm_term=humanities

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Sursa imaginii: https://www.pexels.com/photo/abstract-painting-1595649/ Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu. Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.