Treceți la conținutul principal

Tu ai grijă de tine ?


A avea grijă de tine.. când şi cât te gândeşti la asta ?
Câtă nevoie crezi că ai de asta ?
Uneori trebuie să ţi se reamintească să ai grijă de tine ?
Ţi s-a întâmplat să ţi se spună că te preocupi mai mult pentru ceilalţi decât pentru tine ? Dacă da, cum s-au modificat comportamentele tale din acel moment?

Autoîngrijirea este un concept versatil. În domeniul sănătăţii l-am găsit utilizat în raport cu tulburarile mentale, cu sistemul de sănătate, cu locul de muncă etc.

Am să mă refer în acest articol la ceva mai intim, mai personal, de fapt am să încep întrebându-te cum eşti în relaţia cu tine înainte să fii în relaţie cu ceilalţi ?

După ce am răsfoit mediul online focalizată pe informaţii despre autoîngrijire (self- care) am găsit o multitudine de modalităţi aparent general valabile pentru a avea grijă de ţine, cum ar fi:

1.     A scrie într-un jurnal despre gânduri, întâmplări, emoţii pozitive şi negative
2.     A petrece timp cu sine mergând într-o plimbare în natură, meditând, făcând o baie relaxantă, exerciţii de respiraţie etc.
3.     A socializa
4.     Concentrarea în prezent (aici- acum) pe activitatea întreprinsă
5.     A vorbi cu o persoană de încredere
Etc.
Cred că ţi-ai dat seama că punctele “3” şi “4” ar putea fi contradictorii, că este vorba despre un amestec obiectiv- subiectiv.

Personal, rezonez doar cu o parte din cele de mai sus şi din cele pe care te las să le descoperi în articolele de mai jos. Deci important este ceea ce funcţionează pentru tine, de ce ai nevoie. 

Totuşi, studiile arată că prin exerciţii simple şi de scurtă durată integrate activităţii cotidiene se poate exersa concentrarea în prezent şi atenţia.
Tu la ce te gândeşti în timp ce te speli pe dinţi şi mănânci ? Eşti "acolo" mental, în activitatea aceea şi doar acolo ?

Descoperă ce ai nevoie !
Te invit la o autoreflecţie pe care o poţi face chiar pe malul unei ape. Ar putea fi chiar începutul unui jurnal.

Ce înseamnă pentru tine a avea grijă de tine ?
Continuarea o creezi (scrii) tu.

Referinţe:

https://blogs.psychcentral.com/imperfect/2017/06/a-guide-to-self-care-for-codependents-and-those-who-struggle-with-self-care/

https://www.mindful.org/science-practice-staying-present-difficult-times/

http://www.spring.org.uk/2014/04/mindfulness-meditation-8-quick-exercises-that-easily-fit-into-your-day.php

http://ideas.ted.com/the-two-kinds-of-stories-we-tell-about-ourselves/?utm_campaign=social&utm_medium=referral&utm_source=facebook.com&utm_content=ideas-blog&utm_term=humanities

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...