Trăim într-un amalgam informaţional, o avalanşă a nout ă ţ ilor, extremelor, a excepţionalului , cu sens pozitiv sau negativ. Excepţionalitatea promovată de exemplu, de mass-media este noua normalitate (orice o mai fi însemnând normalitate, da). A nu fi excepţional înseamnă a fi comun . A fi comun înseamnă a nu fi special, cel mai bun, chiar mediocru (o etichetă teribilă în cultura contemporană). Există cursuri şi ateliere de “dezvoltare personală” care asumă că te învaţă să fii cu fiecare moment mai aproape de Cea Mai Bună Variantă a Ta , să fii excepţional, dar numai după ce ţi-ai recunoscut tot ce tu şi poate şi ceilalţi cred că…. nu funcţionează la tine.. şi trebuie să schimbi pentru a îndeplini aşteptări . Mai ştii ale cui sunt aşteptările aşteptate? Ajungi să crezi că trebuie neapărat să schimbi ceea ce eşti (nu să accepţi) ca să fii.. acceptat. Mai jos se află varianta mea a sensului cuvântului excepţional , unul dintre sensuri, desigur. ...