Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

....  ş i apoi 9 a.m. Aflu nouta ţ le mondene de la radio  Zu (cu adev ă rat nout ăţ i pentru mine) în acela ş i timp în care interceptorul taximetristului  transmite informa ţ ii diverse, în acela ş i timp în care el vorbe ş te la mobil la care se adaug ă vocea mea interioar ă stimulat ă de o astfel de întâmplare. Recunosc c-ar fi fost un veritabil exerci ţ iu de aten ţ ie distributiv ă ş i concentrare în cazul în care m-ar fi interesat cu adev ă rat vreuna din informa ţ iile emise simultan. Totu ş i, în timp de o ora aproape c ă dezvolt verbigera ţ ie, acea afectare a vorbirii ce const ă în repetarea stereotip ă a unor fraze, deseori lipsite de sens, întâlnite de exemplu ş i uneori, în tulbur ă rile mintale. În cazul meu, vorbirea se transformase de fapt într-un limbaj interior cu mult sens: voi coborî din taxi în curând, voi coborî din taxi în curând, voi coborî din taxi în curând…. Ajungând la destina ţ ie, întrucât coborâsem din taxi de curând, pa

M-a trezit zgomotul de ciugulit al unei vr ă bii în rama geamului. Încerca s ă desprind ă plasa mea antiinsecte pe timp de var ă ,  A ş spune eu. Sau obosise dup ă un zbor îndelungat Sau A vrut s ă -mi transmit ă vreun mesaj ..dar nu era alb ă ş i nici nu purta vreun plic în cioc. Oare ce-ar spune ea ? M-am jucat de-a imaginile mentale  ş i  stereotipurile. Mi-ar pl ă cea sa spun c ă  ne-am. M-am întrebat ce-ar spune ea dac ă ar ş ti cum . Ce-i drept pe ea n-am întrebat-o. Am subestimat-o poate. C ă -i este frig ş i vrea în ă untru  Sau Întâlnise pas ă rea din interiorul meu. Nu am r ă mas în întrebarea asta prea mult timp. M-a ş fi angajat într-un monolog interminabil. Nu cred c ă a ş fi aflat vreun r ă spuns vreodat ă . Poate doar dac ă nu ar fi zburat deja demult. A ş a c ă nu m-am mai gândit nici cum ar fi fost s ă -i deschid geamul ş i s ă o las s ă intre, iar ea chiar s ă intre. O a ş tept urmatoarea dat

6 luni În urmă cu 6 luni, eram doar curioasă de cum vor evolua lucrurile, acum sunt şi mulţumită de cum au evoluat. Deci mulţumesc pentru aprecierile de pe blogul personal măsurate în like-uri (cum altfel online ?). Bineînţeles că am creat şi o pagină pentru promovarea pe facebook (unde altrundeva ?- Psihologul, Fotografia si Umorul   ş i chiar încă una) . Însă facebok "a decis" să trimită selectiv mult prea puţine din invitaţii (câteva).... mică dram ă  existenţială de la începuturi care oricum nu mi-a aparţinut întru totul. Adică m-a invitat să te invit…. neinvitandu-te. Deci te invit (din nou, pentru că aparent  nu te invitasem – acum se pare că asta a contat mult prea puţin) întru savurarea conţinutului de aici ! Cum deja ştii probabil, am creat blogul acesta cu scopul principal de a promova si populariza psihologia ca ştiinţă , motiv pentru care las referinţe ştiinţifice recente şi relevante la finalul majorităţii articolelor. În artico

Cum spuneam nu foarte demult (mai stii ?), faptul că simţul umorului este benefic pentru sănătatea mintală a fost popularizat de către medici, teoreticieni ai personalităţii şi cercetători, de zeci de ani. S-au găsit: ·         corelaţii pozitive intre simţul umorului şi dimensiuni ale bun ă st ă rii ·         corelaţii negative între simţul umorului şi anxietate, stress, burnout Există studii care arata că utilizarea umorului dezadaptativ ( vezi Tipuri de umor ) mediază relaţia dintre ataşamentul nesigur şi problemele interpersonale în rela ț iile apropiate . Mai mult, ·           ata ș amentul anxios ș i evitant au corelat pozitiv cu utilizarea stilurilor de umor dezadaptative ·          utilizarea umorului adaptativ (vezi Tipuri de umor daca e cazul) a fost asociat cu niveluri mai scăzute ale distresului Aceste concluzii au implicaţii pentru teoriile despre stres ș i reglare afectivă , precum ș i pentru interven ț iile clinice menite să -         

Se crede adesea că singurătatea echivalează aproape cu un dezastru personal şi se oferă tot felul de sugestii, chiar sfaturi pentru a ieşi din această situaţie malefică aparent fără ieşire. Studiile însă arată că depinde....  Există o diferenţă între solitudine   (solitude)  şi singurătate ( lonliness) , arată unele studii americane deşi cei doi termeni sunt adesea utilizaţi ca sinonimi în limba română .  M ă  simt singur/ă atunci când nu sunt singur/ă Singurătatea este privită ca o stare negativă, marcată de un sentiment de izolare şi de lipsă a ceva, afirmă cercetarile (poate si tu).   Este posibil să fii cu oamenii şi încă să simţi singurătatea, să nu te poti "conecta" cu cei lalţi  emoţional şi relaţional . Singurătatea este percepută adesea ca o stare deficientă, o stare de nemulţumire marcată de un sentiment de înstrăinare. Sunt singur /ă fără a mă simţi singur/ ă Solitudinea este starea de a fi singur, fără a fi singur.

Am preferat să mă răzgândesc în a merge nespunand ca merg decât să mă răzgândesc după ce am spus că merg. De ce m-am tot gândit şi răzgândit ? Nu din vreo efuziune emoţională ce s-ar fi declanşat în interiorul meu odată cu anticiparea acestui eveniment, nici din vreo melancolie pentru evenimentele plăcute. De fapt, ba da, oarecum sau doar datorită stilului meu cognitiv. Înaintea uşii de la intrare, aceleaşi 3 trepte care parcă erau mai înalte (probabil reconstruite) ce aveau în dreapta şi-n stânga ghivece cu flori care te centrau în a le urca. Compensatoriu cu aceste trepte pe care le-am perceput mai înalte a urmat jumătatea de etaj dintotdeauna care mi-a părut mai scurtă (cu siguranţă nu era) şi treptele mai scunde. Am acceptat acest joc al minţii mele şi am ajuns plină de senzaţii şi percepţii în holul principal. Acolo am remarcat imediat schimbările. Lipsa mochetei stacojii, a fotoliilor şi a oglinzilor lungi montate în perete. Stilul de clădire cumva complicată or

-          "- Ce face ţ i aici ? -          - Fotografii ( ş i contemplare ). -          Aa .... Credeam c ă   vre ţ i s ă   filma ţ i. -          Nu, doar fotografii. Nu am insistat cu   privitul peste  ş i în ape . NU am  î ntrebat " ş i ce-i cu asta? E spa ţ iu public." Paranteza a r ă mas nerostit ă . -          - Face ţ i fotografii atunci ! Am identificat aici o   tent ă   de paranoia sau mai   ş ti ţ i, poate doar curiozitate pur ă .  Apoi, c a  o persoan ă care a încadrat o situa ţ ie ş i care ş i-a permis din nou   s ă se îndoiasc ă , totu ş i am mers mai departe.   Am privit în dep ă rtare,   nu peste ş i în ape, ci peste dealuri ş i câmpii .