Treceți la conținutul principal

Umor si distres

Cum spuneam nu foarte demult (mai stii ?), faptul că simţul umorului este benefic pentru sănătatea mintală a fost popularizat de către medici, teoreticieni ai personalităţii şi cercetători, de zeci de ani.

S-au găsit:

·        corelaţii pozitive intre simţul umorului şi dimensiuni ale bunăstării
·        corelaţii negative între simţul umorului şi anxietate, stress, burnout

Există studii care arata că utilizarea umorului dezadaptativ ( vezi Tipuri de umor) mediază relaţia dintre ataşamentul nesigur şi problemele interpersonale în relațiile apropiate.

Mai mult,

·         atașamentul anxios și evitant au corelat pozitiv cu utilizarea stilurilor de umor dezadaptative
·         utilizarea umorului adaptativ (vezi Tipuri de umor daca e cazul) a fost asociat cu niveluri mai scăzute ale distresului

Aceste concluzii au implicaţii pentru teoriile despre stres și reglare afectivă, precum și pentru intervențiile clinice menite să

-         îmbunătățească dispoziţia
-         să reducă distresul

Utilizarea stilurilor de umor dezadaptative a fost asociata cu:

·         creșterea distresului
·          niveluri mai scăzute ale well- being- ului
·         singurătatea
·        niveluri mai scăzute ale stimei de sine
·         respingerea socială

Referinţe:

Besser, A., Luyten, P.,& Mayes, L.C. (2012). Adult Attachment and Distress: The
Mediating Role of Humor Styles, Individual Differences Research, 10(3), 153-
164.

Barker D. B. (2007). Antecedents of stressful experiences: Depressive symptoms, selfesteem,
gender, and coping. International Journal of Stress Management. 14,
333–349.

Martin, R. A., Puhlik-Doris, P., Larsen, G., Gray, J. & Weir, K.(2003). Individual differences in uses of humor and their relation to psychological well-being: Development of the humor styles questionnaire. Journal of Research in Personality,37, 48–75.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...