Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

A nu se înţelege că în fotografia de mai sus este ilustrat un sport extrem, chiar extrem.. sau depinde despre ce intensităţi vorbim şi despre cine este practicantul. Adevarul este ca m-am aflat intr-o situatie similara,  reflectand astfel dupa un timp: " Atunci când trăieşti o stare, abia după ce ai fost eliminat din carnea, din fibrele ei poţi să o numeşti.  Doar când eşti la marginea şi nu în combustia ei poţi descrie detaşat şi obiectiv ce ţi s-a întâmplat (dacă, şi atunci).  Totuşi, cu greu vei înţelege în ce fel ai avut impresia cu totul subiectivă că s-a întâmplat mai mult în două zile decât în viaţă ta de până atunci." Acum....   Deci Ce simţi atunci când practici un sport extrem ? Ce simţi înainte şi ce după ? Cunoşti pe cineva care practică aşa ceva ? Ţi-ai pus vreodată astfel de întrebări în încercarea de a empatiza sau….  i-ai adresat vreodată astfel de întrebări ? Sporturile extreme sunt explorate în mod tradiţional dintr-o pers

…este c ă   pe fondul c ă ldurii aproape inumane mintea începe s ă   imagineze realitatea altfel, astfel c ă   realitatea devine subiectiv alta.  F ă r ă voia mea m-am mutat sau am fost mutat ă , cine mai ş tie, temporar pe un alt continent sau în orice caz într-o regiune aproape atemporal ă sau cu orele pe dos. Unde locuiesc momentan, nu doar c ă ziua s-a transformat în noapte ş i viceversa, ci ş i valorile  ş i activit ăţ ile oamenilor s- au întors pe dos, fire ş te. În acest firesc nou descoperit, îmi chestionez propriul firesc ş i limitele transmut ă rii în aceast ă nou ă realitate. De când noaptea s-a transformat în zi am impresia c ă tr ă iesc pe contrasens. Când vreau s ă dorm, ei se trezesc. 10 p.m. este noul 10 a.m. Aaa, esteVara.

Care sunt efectele umorului şi ale rasului asupra ·         bunăstării subiective (well- being) ·         sănătăţii ·          relaţionării cu ceilalţi Cercetătorii din diverse domenii au încercat să răspundă acestor intrebări, insă numai recent,  astfel că până în present  există puţine şi insuficiente studii cu privire la aceste efecte. S-a sugerat adesea că umorul joacă un rol esenţial într-o mare varietate de interacţiuni sociale şi relaţii interpersonale. De exemplu, în analiza aspectelor psiho-sociale care sunt legate de umor, s-a subliniat faptul că umorul este fundamental în relaţiile sociale şi că este implicat în numeroase aspecte legate de comunicarea interpersonală . Aceste funcţii includ folosirea umorului pentru -          a calma tensiunile în situaţii potenţial jenante -          autodezvăluire şi influentarea credinţelor şi atitudinilor altora Astfel că umorul are un rol cheie în interacţiunile sociale . Teoriile referitoare la eliberare

Eşti fan( ă)  a(l) muzicii hard rock sau al muzicii pop, de exemplu ? Te-ai gândit că ar putea playlist-ul tău să ofere informaţii despre personalitatea ta ? Au făcut-o unii cercetători psihologi (cum altfel ?) si au arătat că da. Un grup de psihologi de la Universitatea din Cambridge au împăr ț it cei 4000 de participan ț i la cercetare în două grupuri: ·         cei cărora le plac regulile ș i ordinea si ·         cei care sunt ghida ț i de emo ț ii Si ce crezi ? Cercetătorii au arătat că cei care sunt mai buni în înţelegerea sentimentelor altora preferă muzică relaxantă cum ar fi soft rock (dar nu numai), în timp ce aceia care se concentrează asupra detaliilor minore tind să asculte muzică mai complexă din punct de vedere tehnic, cum ar fi jazz. Participanţii cu o tendinţa mai mare către gândirea logică au preferat muzică intensă, maniacală, care include piese punk rock şi alte piese heavy rock şi muzică clasică şi jazz. Este posibil să fie un a

P= psihologul D= dermatologul O amiază densă cu un cer ireal. Mulţi pomi şi .. multe scări la intrare aşezate într-un fel cumva labirintic, dar şi un lift. Ajunsă în sala de aşteptare am aşteptat. Şi am aşteptat .. După formalismele salutului de la început, discuţia devine tot mai amplă de la general la particular (mai ales). De la motivele vizitei lui P, antecedente şi ceva istoric familial şi examinare se ajunge la o aproape exhaustivă şedinţa de informare privind riscurile expunerii la soare în funcţie de  ore,  frecvenţa,  sensibilitatea cutanata şi bineînţeles numărul de aluniţe. La (aparentul) final al discuţiei mai mult de informare, câteva momente de tăcere ca o suspendare temporală, după care: D: Aveţi vreo întrebare ? P:  Nu. Mi-aţi răspuns la toate întrebările pe care mi le-aş putea imagina. D: Înseamnă că am vorbit prea mult. P: A fost…. Până să reuşesc să spun ceva, discuţia a continuat când D a început să relateze un caz recent cu

Cele mai relevante teorii: è umorul reflectă un set de incongruente cognitive Astfel că umorul este perceput în momentul de realizare a incongruentei între un concept implicat într-o anumită situaţie şi obiectele reale considerate a fi în relaţie cu conceptul. Întrucât principalul punct al teoriei nu este incongruenta în sine, ci realizarea rezoluţiei (de exemplu, punerea obiectelor în cauză în relaţie reală. Deci cum procesăm umorul ? Conform teoriei incongruentei există două etape în procesarea umorului: -    identificarea unui element (obiect sau eveniment) incongruent (nepotrivit) sau incompatibil cu alte două sau mai multe elemente într-un text sau situaţie -    relaţionarea elementului incongruent într-un mod coerent cu restul textului/ situatiei, rezolvând incongruenta Teoria incongruentei este susţinută de studii asupra pacienţilor cu leziuni cerebrale şi modul în care aceştia procesează umorul è           umorul reduce tensiunile intrapsih

Te întrebi ce leg ă tur ă exist ă între blenduirea de c ă p ş uni-banane-ment ă , nori pufo ş i-ferestre ş i fericire (trecand peste neurobiochimia declan ş at ă )? Fericirea este o stare mental ă si emo ţ ional ă a bun ă st ă rii definit ă de emo ţ ii pozitive sau pl ă cute. Abord ă ri biologice, psihologice, din domeniul economiei, religioase ş i filosofice au stidiat-o încercând s-o defineasc ă ş i s ă identifice sursele sale ş i au reu ş it mai mult sau mai pu ţ in s ă ajung ă la acelea ş i concluzii. Foarte aproape de ceea ce consider eu c ă este fericirea se afl ă Christophe Andre care arat ă  (nu doar el, vezi mai jos) c ă fericirea este…. o „ ş tiin ţă “, fericirea se înva ţă . Dac ă în “ S ă fie flow secretul fericirii ?” M.C. a prezentat  concep ţ ia s ă despre fericire prin asociere cu “flow”, acum am prezentat (ilustrat) ce înseamn ă pentru mine fericirea. Eu încerc. Uneori reu ş esc identificând (si facand) “+”-ul  din jur ş