Treceți la conținutul principal

Ce spune genul de muzică preferat despre tine ?




Eşti fan(ă)  a(l) muzicii hard rock sau al muzicii pop, de exemplu ?
Te-ai gândit că ar putea playlist-ul tău să ofere informaţii despre personalitatea ta ?
Au făcut-o unii cercetători psihologi (cum altfel ?) si au arătat că da.

Un grup de psihologi de la Universitatea din Cambridge au împărțit cei 4000 de participanți la cercetare în două grupuri:

·        cei cărora le plac regulile și ordinea
si
·        cei care sunt ghidați de emoții

Si ce crezi ?

Cercetătorii au arătat că cei care sunt mai buni în înţelegerea sentimentelor altora preferă muzică relaxantă cum ar fi soft rock (dar nu numai), în timp ce aceia care se concentrează asupra detaliilor minore tind să asculte muzică mai complexă din punct de vedere tehnic, cum ar fi jazz.

Participanţii cu o tendinţa mai mare către gândirea logică au preferat muzică intensă, maniacală, care include piese punk rock şi alte piese heavy rock şi muzică clasică şi jazz.

Este posibil să fie un amestec de ambele stiluri de gândire, ceea ce ar însemna „echilibru”.

O altă cercetare pe acelaşi subiect realizată de psihologii  Jason Rentfrow şi Sam Gosling sugerează că a cunoaşte tipul de muzică preferat poate duce la predicţii surprinzător de exacte despre personalitatea ta .

Astfel incat

Extravertii tind să caute melodii cu linii de bas, iar aceia care agreează stiluri mai complexe, cum ar fi jazz şi muzică clasică tind să fie mai creativi şi au scoruri la IQ mai mari .

Care ar fi profilul unui rocker (spre surprinderea ta/ poate si a mea, nu include agresivitate), dar pentru indie, pop, rap,  dance etc. ?

Mai multe, mai jos.

Aici poti afla stilul care te caracterizeaza (in caz ca ai dubii) si mai mult de atat.


http://www.telegraph.co.uk/news/2016/04/07/what-does-your-music-taste-say-about-your-personality-researcher/




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...