A
nu se înţelege că în fotografia de mai sus este ilustrat un sport extrem, chiar
extrem.. sau depinde despre ce intensităţi vorbim şi despre cine este
practicantul.
Adevarul
este ca m-am aflat intr-o situatie similara, reflectand astfel dupa un
timp:
" Atunci când trăieşti o stare, abia după ce ai fost eliminat din carnea, din fibrele ei poţi să o numeşti.
Doar
când eşti la marginea şi nu în combustia ei poţi descrie detaşat şi obiectiv ce
ţi s-a întâmplat (dacă, şi atunci).
Totuşi,
cu greu vei înţelege în ce fel ai avut impresia cu totul subiectivă că s-a
întâmplat mai mult în două zile decât în viaţă ta de până atunci."
Acum....
Deci
Ce
simţi atunci când practici un sport extrem ?
Ce
simţi înainte şi ce după ?
Cunoşti
pe cineva care practică aşa ceva ?
Ţi-ai
pus vreodată astfel de întrebări în încercarea de a empatiza sau…. i-ai
adresat vreodată astfel de întrebări ?
Sporturile
extreme sunt explorate în mod tradiţional dintr-o perspectiva de asumare
de riscuri care presupune adesea că participanţii
nu simt frică .
Totusi,
s-a arătat că frica intensă a participanţilor de sporturi extreme a fost
integrată şi experimentată ca un
eveniment care ar putea fi constructiv şi semnificativ în viaţa lor.
Astfel, potenţialul transformativ ar putea fi benefic sănătăţii.
Ce
se întâmplă în creierul unor astfel de persoane (poate si- ntr- al tău)? Să fie
doar chimie (de exemplu, eliberare de dopamine ) ?
Explicaţii
în literatură de specialitate pentru căutătorii de
senzaţii (sensation-seekers) au fost multe şi variate, de la
o trăsătură de personalitate uneori patologică până la funcţionarea
defectuoasă a unei gene.
Mai de curând decat SCS a fost realizată o singură scală, numită "Căutarea impulsivă de senzații" - CIS (în cadrul Zuckerman and Kuhlman’s Personality Questionnaire - ZKPQ), care este o combinație de itemi care măsoară tendința de a acționa fără un plan preliminar și alte adaptări ale itemilor din SCS care verifică nevoia generală de excitare fără a se menționa interese sau activități specifice. (Zuckerman, 2001). CS și CIS au fost corelate semnificativ cu factorul "Căutare de noutate" (CN) din cadrul "Temperament and Character Inventory" a lui Cloninger (Zuckerman si Cloninger, 1996). Măsurarea CS și CN au arătat legături puternice ale acestora cu comportamentul antisocial, personalitatea antisocială și abuzul de substanțe (Zuckerman si Cloninger, 1996). Finn și colab. (2000) și Finn (2002) definesc un factor numit căutare de excitație (excitement seeking), care se manifestă prin emoții pozitive atunci când persoana se află în situații unde activitățile sunt mai puțin predictibile și unde există oportunități pentru angajarea în anumite activități apetitive cum ar fi activități sexuale (flirt, contact sexual), consum de alcool sau droguri și activități sociale care sunt puțin predictibile. Căutarea de excitație este echivalentă combinației dintre factorii Dezinhibiție și Susceptibilitate la plictiseală și a fost asociat mai mult decât ceilalți factori din SCS cu consumul de alcool
Ce
spunea Marvin Zuckerman , unul dintre părinţii moderni ai teoriei
căutării de senzaţii ?
https://www.sciencedaily.com/releases/2016/04/160405182931.html
https://www.weforum.org/agenda/2016/07/this-is-what-happens-in-your-brain-when-you-take-a-risk/utm_content=buffer6a344&utm_medium=social&utm_source=twitter.com&utm_campaign=buffer
https://www.weforum.org/agenda/2016/07/this-is-what-happens-in-your-brain-when-you-take-a-risk/utm_content=buffer6a344&utm_medium=social&utm_source=twitter.com&utm_campaign=buffer