Care sunt efectele umorului şi ale rasului asupra
·
bunăstării
subiective (well- being)
·
sănătăţii
· relaţionării cu ceilalţi
Cercetătorii din diverse domenii au încercat să răspundă
acestor intrebări, insă numai recent, astfel că până în present există puţine şi insuficiente studii cu
privire la aceste efecte.
S-a sugerat adesea că umorul joacă un rol esenţial într-o
mare varietate de interacţiuni sociale şi relaţii interpersonale.
De exemplu, în analiza aspectelor psiho-sociale care sunt legate de umor, s-a subliniat
faptul că umorul este fundamental în relaţiile sociale şi că este implicat în
numeroase aspecte legate de comunicarea
interpersonală.
Aceste funcţii includ folosirea umorului pentru
-
a calma tensiunile
în situaţii potenţial jenante
-
autodezvăluire
şi influentarea credinţelor şi atitudinilor altora
Astfel că umorul
are un rol cheie în interacţiunile
sociale.
Teoriile referitoare la eliberarea de tensiune se referă
la capacitatea umorului de a reduce stresul (mai stii ?).
Totuşi, studiile empirice despre relaţia precisă dintre
umor şi stres rămân controversate.
Umorul şi
sănătatea au fost demult puse în relaţie. Reacţia de bucurie generată de umor are impact pozitiv aupra
majorităţii sistemelor fiziologice ale corpului:
-
creşte
activitatea respiratorie, activitatea musculară şi îmbunătăţeşte circulaţia
-
creşte
producţia de catecolamine în corp
S-a vorbit si despre relaţia dintre umor şi creşterea tolerantei la durere.
A crescut interesul privind rolul umorului în adaptarea în situaţii stresante, chiar traumatice.
Cercetarea contemporană a umorului s-a axat mult pe
promovarea înţelegerii cu privire la efectele pozitive sau de facilitare ale
umorului.
O mare parte din aceste lucrări abordează probleme cum ar
fi
-
modul în care umorul poate facilita adaptarea
sau coping-ul la stres
sau
-
cum poate umorul îmbunătăţi relaţiile personale
şi sociale
O varietate de mecanisme şi de procese au fost avansate
pentru a explica efectele de facilitare.
Acestea includ autoreglarea
emoţiilor negative prin utilizarea umorului astfel încât prin reevaluări
cognitive persoana să se distanţeze de evenimentele de viaţă stresante.
Edwards, K.R., & Martin, R. A. (2010). Humor Creation
Ability and Mental Health: Are Funny People more Psychologically Healthy?, Europe’s
Journal of Psychology, 6(3), 196-212.
Kuiper, N. A. (2012). Humor and Resiliency: Towards a
Process Model of Coping and Growth. Europe's Journal of Psychology,
8(3), 475-491.
Martin, R. A., Puhlik-Doris, P., Larsen, G., Gray, J.
& Weir, K.(2003). Individual differences in uses of humor and their relation to
psychological well-being: Development of the humor styles questionnaire. Journal
of Research in Personality,37, 48–75.
Robinson, D.T. & Smith-Lovin, L. (2001). Getting a laugh:
Gender, status, and humor in Getting a laugh: Gender, status, and humor în task
discussions, Social Forces, 23.