Treceți la conținutul principal

like!

Efectele umorului




Care sunt efectele umorului şi ale rasului asupra
·        bunăstării subiective (well- being)
·        sănătăţii
·       relaţionării cu ceilalţi
Cercetătorii din diverse domenii au încercat să răspundă acestor intrebări, insă numai recent,  astfel că până în present  există puţine şi insuficiente studii cu privire la aceste efecte.

S-a sugerat adesea că umorul joacă un rol esenţial într-o mare varietate de interacţiuni sociale şi relaţii interpersonale.

De exemplu, în analiza aspectelor psiho-sociale care sunt legate de umor, s-a subliniat faptul că umorul este fundamental în relaţiile sociale şi că este implicat în numeroase aspecte legate de comunicarea interpersonală.
Aceste funcţii includ folosirea umorului pentru
-         a calma tensiunile în situaţii potenţial jenante
-         autodezvăluire şi influentarea credinţelor şi atitudinilor altora
Astfel că umorul are un rol cheie în interacţiunile sociale.

Teoriile referitoare la eliberarea de tensiune se referă la capacitatea umorului de a reduce stresul (mai stii ?).
Totuşi, studiile empirice despre relaţia precisă dintre umor şi stres rămân controversate.

Umorul şi sănătatea au fost demult puse în relaţie. Reacţia de bucurie generată de umor are impact pozitiv aupra majorităţii sistemelor fiziologice ale corpului:
-         creşte activitatea respiratorie, activitatea musculară şi îmbunătăţeşte circulaţia
-         creşte producţia de catecolamine în corp

S-a vorbit si despre relaţia dintre umor şi creşterea tolerantei la durere.

A crescut interesul privind rolul umorului în adaptarea în situaţii stresante, chiar traumatice.

Dar umorul are numai efecte pozitive?


Cercetarea contemporană a umorului s-a axat mult pe promovarea înţelegerii cu privire la efectele pozitive sau de facilitare ale umorului.
O mare parte din aceste lucrări abordează probleme cum ar fi
-         modul în care umorul poate facilita adaptarea sau coping-ul la stres
sau
-         cum poate umorul îmbunătăţi relaţiile personale şi sociale

O varietate de mecanisme şi de procese au fost avansate pentru a explica efectele de facilitare.

Acestea includ autoreglarea emoţiilor negative prin utilizarea umorului astfel încât prin reevaluări cognitive persoana să se distanţeze de evenimentele de viaţă stresante.



Edwards, K.R., & Martin, R. A. (2010). Humor Creation Ability and Mental Health: Are Funny People more Psychologically Healthy?, Europe’s Journal of Psychology, 6(3), 196-212.

Kuiper, N. A. (2012). Humor and Resiliency: Towards a Process Model of Coping and Growth. Europe's Journal of Psychology, 8(3), 475-491.

Martin, R. A., Puhlik-Doris, P., Larsen, G., Gray, J. & Weir, K.(2003). Individual differences in uses of humor and their relation to psychological well-being: Development of the humor styles questionnaire. Journal of Research in Personality,37, 48–75.

Robinson, D.T. & Smith-Lovin, L. (2001). Getting a laugh: Gender, status, and humor in Getting a laugh: Gender, status, and humor în task discussions, Social Forces, 23.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plouă sau a plouat?

  Singura certitudine univocă este că plouă sau că a plouat. Ploaia îndelungată îți instalează beția cea mai inofensivă. Dacă o accepți, te recunoști diferit. Apoi, lacurile și bălțile îți oglindesc adâncurile, temerile și reușitele, dar nu acelea performative de care lumea e beată și bolnavă. Ceva aproape indescifrabil care pare că nici nu există.Dar ploaia îl revelează.   Este posibil că toamna să-și piardă sensul și conținutul vreodată? Să se confunde și suprapună cu golul crengilor dintr-un târziu? Poate să nu se mai regăsească în interior și-n amintirile reclamate existenței și-n așteptările viitorului? Ce se întâmplă atunci? Poate este o schimbare obligată de sine sau de pustiul haosului. Dar, nu. Este poate amplasrea într-un unghi cu vizibilitate scăzută a grămezilor de vegetație căzute, a tristeții reinventate pentru chemarea speranței, a posibilului viitor. Și știi că toamna poate nu și-a pierdut sensul.

H este înfricoșător și amuzant. Răspunsul la frică și moda

    Acesta este un articol în principal   despre controversatul ( nu știu dacă mai este și acum)   Halloween cu clișeele posibile asumate. Deci dacă te interesează, cititor/cititoare, o informare evidence based. Îmi amintesc cum paginile promovatoare ale religiei şi tradiţiilor româneşti manifestau isterie aproape cu valenţe psihotice abundând încă de câteva zile înainte în articole care deplângeau biata noastră ţară care s- a dat pe mâna necuratului de tot, alegând să sărbatorească  moartea, nu viaţa.  Tu cum percepi fenomenul   “halloween” ? ·          frică, amuzament, ·          ocazia de joacă, de disociere voluntară temporară, de “schimbare” de identitate temporar, ·          surpriză la constatarea isteriei colective şi poate amuzament din nou, ocazia de a parcurge  istoria binelui    și a răului ome...

Remielinizarea în SM și vârsta – noi descoperiri

   SM este cea mai frecventă afecțiune neurologică cronică în rândul tinerilor adulți la nivel global, fără a exista medicamente capabile să repare leziunile nervoase. O teză de doctorat deschide o nouă cale demonstrând eficacitatea a două molecule medicamentoase diferite în inițierea regenerării unui strat protector care înconjoară neuronii. Scleroza multiplă (SM) este cea mai răspândită în Europa de Nord și Canada și mai frecventă la latitudinile cele mai nordice. În ultimii ani, numărul de cazuri a crescut în special în rândul femeilor. Ce este remielinizarea? Remielinizarea este fenomenul prin care se generează noi teci de mielină în jurul axonilor din sistemul nervos central (SNC) la adult. Aceasta apare după pierderea patologică a mielinei în afecțiuni precum scleroza multiplă (SM). Remielinizarea poate restabili proprietățile de conducere ale axonilor (restaurând astfel funcția neurologică) și se crede din ce în ce mai mult că exercită un rol neuroprotector as...