Efectele umorului

Care sunt efectele umorului şi ale rasului asupra

·        bunăstării subiective (well- being)

·        sănătăţii

·       relaţionării cu ceilalţi

Cercetătorii din diverse domenii au încercat să răspundă acestor intrebări, insă numai recent,  astfel că până în present  există puţine şi insuficiente studii cu privire la aceste efecte.

S-a sugerat adesea că umorul joacă un rol esenţial într-o mare varietate de interacţiuni sociale şi relaţii interpersonale.

De exemplu, în analiza aspectelor psiho-sociale care sunt legate de umor, s-a subliniat faptul că umorul este fundamental în relaţiile sociale şi că este implicat în numeroase aspecte legate de comunicarea interpersonală.

Aceste funcţii includ folosirea umorului pentru

-         a calma tensiunile în situaţii potenţial jenante

-         autodezvăluire şi influentarea credinţelor şi atitudinilor altora

Astfel că umorul are un rol cheie în interacţiunile sociale.

Teoriile referitoare la eliberarea de tensiune se referă la capacitatea umorului de a reduce stresul (mai stii ?).

Totuşi, studiile empirice despre relaţia precisă dintre umor şi stres rămân controversate.

Umorul şi sănătatea au fost demult puse în relaţie. Reacţia de bucurie generată de umor are impact pozitiv aupra majorităţii sistemelor fiziologice ale corpului:

-         creşte activitatea respiratorie, activitatea musculară şi îmbunătăţeşte circulaţia

-         creşte producţia de catecolamine în corp

S-a vorbit si despre relaţia dintre umor şi creşterea tolerantei la durere.

A crescut interesul privind rolul umorului în adaptarea în situaţii stresante, chiar traumatice.

Dar umorul are numai efecte pozitive?

Cercetarea contemporană a umorului s-a axat mult pe promovarea înţelegerii cu privire la efectele pozitive sau de facilitare ale umorului.

O mare parte din aceste lucrări abordează probleme cum ar fi

-         modul în care umorul poate facilita adaptarea sau coping-ul la stres

sau

-         cum poate umorul îmbunătăţi relaţiile personale şi sociale

O varietate de mecanisme şi de procese au fost avansate pentru a explica efectele de facilitare.

Acestea includ autoreglarea emoţiilor negative prin utilizarea umorului astfel încât prin reevaluări cognitive persoana să se distanţeze de evenimentele de viaţă stresante.

Edwards, K.R., & Martin, R. A. (2010). Humor Creation Ability and Mental Health: Are Funny People more Psychologically Healthy?, Europe’s Journal of Psychology, 6(3), 196-212.

Kuiper, N. A. (2012). Humor and Resiliency: Towards a Process Model of Coping and Growth. Europe's Journal of Psychology, 8(3), 475-491.

Martin, R. A., Puhlik-Doris, P., Larsen, G., Gray, J. & Weir, K.(2003). Individual differences in uses of humor and their relation to psychological well-being: Development of the humor styles questionnaire. Journal of Research in Personality,37, 48–75.

Robinson, D.T. & Smith-Lovin, L. (2001). Getting a laugh: Gender, status, and humor in Getting a laugh: Gender, status, and humor în task discussions, Social Forces, 23.