Treceți la conținutul principal

Simbolistica Sf. Nicolae și copilul secolului XXI



Poate ești și tu o persoană care a avut privilegiul de a crește cu o mulțime de ritualuri și tradiții de sărbători. În copilărie, familia sărbătorea întotdeauna Noaptea Sfântului Nicolae la începutul lunii decembrie, unde toată lumea se aduna pentru a decora casele

noaptea, copiii scoteau pantofii pe terasă sau oriunde prin casă pentru ca sigur erau găsiți pentru ca Sfântul Nicolae să-i umple cu mici cadouri în timp ce căutai prin casă locul evaziv unde s-ar putea ascunde.

Dar dacă nu ai crescut cu nicio tradiție specială de sărbători sau dacă URĂȘTI absolut tradițiile familiei tale pentru că nu ți-au adus decât stres?

Să vedem ce spune știința nostalgiei de sărbători pentru a explora modul în care creierele noastre sunt programate să găsească bucurie în tradiții, ritualuri și sărbători comune. De ce ritualurile de sărbători par să facă această perioadă a anului atât de magică și cum le poți folosi pentru a aduce mai multă bucurie iernii tale, chiar dacă nu ai mai experimentat niciodată acea magie înainte?


Simbolistica Sf. Nicolae și copilul secolului XXI

Evoluția Sfântului Nicolae de la taumaturgul (vindecatorul prin miracole) medieval la figura modernă a copiilor reflectă schimbarea atitudinilor culturale față de copilărie și familie.

Van Rosmalen (2021) arată cum Sfântul Nicolae s-a transformat dintr-un făcător de minuni rătăcitor într-un protector al copiilor, iconografia occidentală dezvoltând reprezentări unice influențate de obiceiurile și sărbătorile copiilor medievali. Această transformare a inclus noi tipuri iconografice, cum ar fi Sfântul Nicolae ca episcop copil.


Phillips (2009) examinează modul în care revista St. Nicholas de la începutul secolului al XX-lea a mediat relațiile copil-adult, încurajând subiectivitățile generaționale hibride, mai degrabă decât o separare strictă pe vârste.

Hoegaerts (2009) urmărește spiritul familial al Sfântului Nicolae în secolul al XIX-lea, arătând cum figura a pierdut conotațiile religioase în timp ce a devenit un simbol puternic al valorilor familiale și al vieții domestice, paralel cu transformări similare ale lui Moș Crăciun în America și ale lui Moș Crăciun în Marea Britanie.


Aceste studii dezvăluie adaptarea Sfântului Nicolae la conceptele în evoluție ale copilăriei, familiei și identității culturale de-a lungul secolelor.

Pentru a reveni la titlu, copilul secolului XXI va primi probabil aceleași daruri simbolice genealogic istoric deși depinde de la cine.


Mai multe informații:

https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/03468755.2010.481990

https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=peDgDwAAQBAJ&oi=fnd&pg=PP1&dq=St.+Nicholas+in+21+century&ots=gym-RyMpw_&sig=R_MygCPCJBVb-NMZ8s--xHHQfyc&redir_esc=y#v=onepage&q=St.%20Nicholas%20in%2021%20century&f=false

https://openurl.ebsco.com/EPDB%3Agcd%3A4%3A590612/detailv2?sid=ebsco%3Aplink%3Ascholar&id=ebsco%3Agcd%3A186324106&crl=c&link_origin=scholar.google.ro




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Suplimentarea cu vitamina D în SM

  Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune demielinizantă autoimună, inflamatorie cronică, a creierului și măduvei spinării, caracterizată prin infiltrare limfocitară multifocală, care duce la distrugerea mielinei, împreună cu deteriorarea oligodenților, axonilor și neuronilor. Scleroza multiplă (SM) este cel mai adesea diagnosticată la adulții cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani , vârsta medie de debut fiind în jur de 30-34 de ani. Rareori afectează copiii sau adulții peste 50 de ani. Factorii de mediu, cum ar fi infecția cu virusul Epstein-Barr , deficitul de vitamina D și fumatul sunt asociați cu modificări epigenetice la nivel i genomic alterând expresia genelor de risc pentru scleroza multiplă. Aceste procese patologice pot duce la afectarea semnificativă a funcțiilor motorii, senzoriale, autonome și cognitive făcând din SM una dintre principalele una dintre principalele cauze ale dizabilității la adulții t...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...