Treceți la conținutul principal

like!

Activitatea fizică, coping și autoeficacitate în SM

 


Relația dintre activitatea fizică și gestionarea stresului la persoanele cu scleroză multiplă: un model de mediere moderată cu autoeficacitatea și nivelul de dizabilitate ca variabile

Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune neurodegenerativă progresivă caracterizată prin imprevizibilitate, opțiuni limitate de control, o gamă largă de simptome și posibilități de tratament incerte. Acești factori contribuie la un risc crescut de probleme de sănătate mintală.

Cercetările au arătat că sănătatea mintală a persoanelor cu SM este semnificativ mai proastă în comparație cu cea a populației general.
). Pentru a face față provocărilor vieții de zi cu zi și pentru a menține sănătatea mintală, persoanele cu SM trebuie să utilizeze resursele personale care le îmbunătățesc abilitățile de a face față stresului.


Coping

Copingul este definit ca un set de strategii comportamentale și psihologice folosite pentru a stăpâni, tolera, reduce tresul în anumite situații.

Există diverse strategii de coping la stres, iar literatura de specialitate distinge în principal între strategiile adaptative (în primul rând de rezolvare a problemelor) și strategiile dezadaptative (emoționale și de evitare.

Cercetările indică faptul că persoanele cu SM folosesc mai frecvent strategii mai puțin favorabile, bazându-se pe emoții și evitare, mai degrabă decât abordând în mod activ,onstructiv problemele.

Deoarece strategiile emoționale și de evitare sunt considerate mai puțin eficiente, ele contribuie adesea la perturbări ale funcționării mentale.


Activitatea fizică – stres


Activitatea fizică, ca măsură a performanței sarcinii motorii, este recunoscută ca fiind importantă pentru creșterea autoeficacități și a fost investigat anterior la persoanele cu SM. Niveluri mai ridicate de autoeficacitate sunt asociate cu efecte negative reduse și o probabilitate crescută de a adopta atitudini active de rezolvare a problemelor


Activitatea fizică este un factor care poate fi benefic. Numeroase studii științifice au stabilit o relație pozitivă între activitatea fizică și utilizarea unor strategii de coping mai eficiente la persoanele cu sau fără afecțiuni de sănătate.


Și totuși...

Deși studiile de intervenție efectuate atât cu pacienți, cât și cu populații nonclinice au evidențiat efectele benefice ale activității fizice asupra sănătății mintale și a copingului, mecanismele specifice care stau la baza acestei relații rămân neclare.

O ipoteză propune că activitatea fizică îmbunătățește adaptarea prin creșterea autoeficacității, care se referă la credința unui individ în capacitatea sa de a îndeplini o anumită sarcină și reflectă încrederea în a face față situațiilor provocatoare, solicitante sau limitative.
). Literatura existentă conectează nivelurile de autoeficacitate cu activitatea fizică în populația generală cu SM.

Studiul recent lui Wilski et. al (2024) a testat care sunt asocierile intre
ntre activitatea fizică obișnuită a persoanelor cu SM și eficiența lor de a face față.


Concluzii


Studiile consolidează constatările care evidențiază rolul semnificativ al autoeficacității în relația dintre activitatea fizică și gestionarea stresului. Un aspect nou al studiuluide mai sus este identificarea efectului moderator al nivelului de dizabilitate la persoanele cu SM.


Rezultatele noastre indică faptul că în rândul persoanelor cu niveluri mai ridicate ale dizabilității, angajarea în activitate fizică este legată de o gestionare mai eficientă a stresului prin autoeficacitate sporită.


Cu toate acestea, acest efect nu a fost observat în rândul persoanelor cu niveluri scăzute de dizabilitate. Prin urmare, implicarea în activitatea fizică este asociată semnificativ cu funcționarea psihosocială a persoanelor cu un nivel ridicat de dizabilitate, în timp ce relația este mai puțin pronunțată în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de dizabilitate.



Referințe


R.A. Marrie, J.D. Fisk, H. Tremlett, et al.

Neurology, 85 (22) (2015), pp. 1972-1979, 10.1212/wnl.0000000000002174


R.E. Boeschoten, A.M.J. Braamse, A.T.F. Beekman, et al.

Journal of the Neurological Science, 372 (2017).


M. Wilski, W. Brola, M. Tomczak

Research in Nursing & Health, 42 (4) (2019), pp. 296-305, 10.1002/nur.21955


C.M. Perchtold-Stefan, A. Fink, C. Rominger, E.M. Weiss, I. Papousek

Stress and Health : Journal of the International Society for the Investigation of Stress, 36 (3) (2020), pp. 274-286, 10.1002/smi.2929


.F. Baird, S.L. Silveira, R.W. Motl

Sport Sciences for Health, 18 (2) (2022), 10.1007/s11332-021-00845-5


Wilski, Maciej, et al. „Relationship between physical activity and coping with stress in people with multiple sclerosis: A moderated mediation model with self-efficacy and disability level as variables”. International Journal of Clinical and Health Psychology, vol. 24, nr. 1, ianuarie 2024.









Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plouă sau a plouat?

  Singura certitudine univocă este că plouă sau că a plouat. Ploaia îndelungată îți instalează beția cea mai inofensivă. Dacă o accepți, te recunoști diferit. Apoi, lacurile și bălțile îți oglindesc adâncurile, temerile și reușitele, dar nu acelea performative de care lumea e beată și bolnavă. Ceva aproape indescifrabil care pare că nici nu există.Dar ploaia îl revelează.   Este posibil că toamna să-și piardă sensul și conținutul vreodată? Să se confunde și suprapună cu golul crengilor dintr-un târziu? Poate să nu se mai regăsească în interior și-n amintirile reclamate existenței și-n așteptările viitorului? Ce se întâmplă atunci? Poate este o schimbare obligată de sine sau de pustiul haosului. Dar, nu. Este poate amplasrea într-un unghi cu vizibilitate scăzută a grămezilor de vegetație căzute, a tristeții reinventate pentru chemarea speranței, a posibilului viitor. Și știi că toamna poate nu și-a pierdut sensul.

H este înfricoșător și amuzant. Răspunsul la frică și moda

    Acesta este un articol în principal   despre controversatul ( nu știu dacă mai este și acum)   Halloween cu clișeele posibile asumate. Deci dacă te interesează, cititor/cititoare, o informare evidence based. Îmi amintesc cum paginile promovatoare ale religiei şi tradiţiilor româneşti manifestau isterie aproape cu valenţe psihotice abundând încă de câteva zile înainte în articole care deplângeau biata noastră ţară care s- a dat pe mâna necuratului de tot, alegând să sărbatorească  moartea, nu viaţa.  Tu cum percepi fenomenul   “halloween” ? ·          frică, amuzament, ·          ocazia de joacă, de disociere voluntară temporară, de “schimbare” de identitate temporar, ·          surpriză la constatarea isteriei colective şi poate amuzament din nou, ocazia de a parcurge  istoria binelui    și a răului ome...

Remielinizarea în SM și vârsta – noi descoperiri

   SM este cea mai frecventă afecțiune neurologică cronică în rândul tinerilor adulți la nivel global, fără a exista medicamente capabile să repare leziunile nervoase. O teză de doctorat deschide o nouă cale demonstrând eficacitatea a două molecule medicamentoase diferite în inițierea regenerării unui strat protector care înconjoară neuronii. Scleroza multiplă (SM) este cea mai răspândită în Europa de Nord și Canada și mai frecventă la latitudinile cele mai nordice. În ultimii ani, numărul de cazuri a crescut în special în rândul femeilor. Ce este remielinizarea? Remielinizarea este fenomenul prin care se generează noi teci de mielină în jurul axonilor din sistemul nervos central (SNC) la adult. Aceasta apare după pierderea patologică a mielinei în afecțiuni precum scleroza multiplă (SM). Remielinizarea poate restabili proprietățile de conducere ale axonilor (restaurând astfel funcția neurologică) și se crede din ce în ce mai mult că exercită un rol neuroprotector as...