Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

Am renunțat la „acum, aici” și m-am predat unui "atunci,acolo" provizoriu care a devenit temporar noul „aici, acum”. Vremea nu părea o alegere înțeleaptă pentru a pleca în munți, dar călătorul nu este înțelep,t ci visează să devină înțelept călătorind. Am plecat  deci cu vijelia în gând imaginandu-mi trăsnete deasupra capului. Mai mult de câteva picături fugare de ploaie și o lumină ușor înnorată, translucidă care mai mult a ajutat fotografia, nu a fost. Știți deja, cititorilor, că fotografia pentru mine este un ochi dublu de percepție, deși nu prefer imaginea în detrimentul cuvintelor. O complementaritate este ok. M-am rotit interior și fizic pe traiectoria serpentinelor care puteau ameți pe aproape oricare profan al acestor drumuri. Am amuțit de n ori la percepția vârfurilor ascuțite ale  spțiului parcă îmblânzit puțin de muzica unor păsări care păreau că zburau continuu. În interiorul hotelului am întâlnit alt spațiu care mi s-a părut prea sobru pentru amplasare. Î

Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă  un răspuns univoc. Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsește intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă  vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instrumente pentru autoterapie Jurnalul Scrierea despre g

  Prezint aici două revizii sistematice recente care au sumarizat concluziile despre beneficiilor intervențiilor nutriționale, respectiv ale suplimentelor alimentare asupra progresiei simptomelofrsclerozei multiple (SM). În concluzii au fost prezentate și limitele majorității studiilor și posibile îmbunătățiri viitoare. Scleroza multiplă (SM) constituie o boală demielinizantă cronică progresivă care afectează negativ sistemul nervos central. Simptomele SM afectează în mod negativ calitatea vieții, precum și speranța de viață a pacienților cu SM. Sub acest aspect,  studiul de față  își propune să sintetizeze și să evalueze critic studiile clinice disponibile în prezent, care se concentrează pe potențialele efecte benefice ale suplimentelor alimentare asupra controlului simptomatologiei și recăderii SM. O stare nutrițională bună pare să încetinească progresia bolii și să amelioreze intensitatea simptomelor la pacienții cu scleroză multiplă (SM). Până în prezent, există mai multe studi

Poate fi programat un computer să simuleze un creier?  Este o întrebare pe care matematicienii, teoreticienii și experimentaliștii și-au pus-o de multă vreme – fie că sunt stimulați de dorința de a crea inteligență artificială (AI) sau de ideea că un sistem complex precum creierul poate fi înțeles doar atunci când matematica sau un computer își pot reproduce comportamentul. . Explozia de astăzi a învățării automate poate fi urmărită până la lucrările timpurii inspirate de sistemele biologice. Cartografierea creierului Până acum, s-au făcut puține eforturi pentru a conecta aceste surse diferite de date sau pentru a le colecta simultan din întregul creier al aceluiași specimen. Dar, pe măsură ce nivelul de detaliu, dimensiunea și numărul de seturi de date crește, în special pentru creierul unor organisme model relativ simple, sistemele de învățare automată fac fezabilă o nouă abordare a modelării creierului. Acest lucru implică antrenarea programelor de inteligență artificială pe