Treceți la conținutul principal

Like!

Leziunile cerebrale dobândite și ACT

 


Persoanele care suferă de leziuni cerebrale dobândite (ABI), cum ar fi o leziune cerebrală traumatică (TBI) sau un accident vascular cerebral au un risc crescut de a dezvolta anxietate sau simptome depresive.Acestea pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții. Simptomele depresive și de anxietate post-ABI sunt legate de

  • rate mai mari de spitalizare,
  • mai puțină participare socială (dependență în viața de zi cu zi
  • rate mai scăzute de întoarcere la muncă) și mai
  • multe deficiențe cognitive și fizice.

Studiile care investighează intervențiile pentru anxietatea și simptomele depresive legate de ABI sunt rare și prin urmare, există opțiuni limitate de tratament bazate pe dovezi .


CBT, ACT în tratamentul ABI

terapia cognitiv - comportamentală CBT) s-a dovedit a fi eficientă în tratarea depresiei și anxietății, dar par mai puțin eficace pentru pacienții cu ABI în comparație cu cei non-ABI, arată revizia și meta-analiza din 2020.

Terapia de acceptare și angajament (ACT) utilizează o abordare diferită, gândurile și sentimentele nu sunt modificate, dar funcțiile și relația cuiva cu aceste evenimente psihologice sunt modificate.

Aceasta ar putea fi o abordare potrivită pentru persoanele cu ABI, deoarece au adesea gânduri nerealiste care ar putea fi greu de contestat. Scopul ACT este de a accepta gândurile și sentimentele cuiva, fără a judeca, și de a se angaja să urmărească un comportament bazat pe valori, care se numește flexibilitate psihologică.

Flexibilitatea psihologică este crescută folosind cele șase componente de bază ale ACT (acceptare, defuziune cognitivă, atenție, sine ca context, valori și acțiune angajată). Pentru ca pacienții să se obișnuiască cu aceste procese, sunt folosite strategii de schimbare comportamentală, metafore și exerciții experiențiale.

Deși scopul principal al tratamentului ACT nu este reducerea simptomatologiei, se observă adesea o reducere a anxietății și a simptomeor depresive în urma intervențiilor ACT, arata o revizie sistematica și meta-analiza din 2020.

În plus, se crede că o creștere a flexibilității psihologice este legată de îmbunătățirea sănătății mintale.

Concluzii

ACT este posibil o opțiune de tratament eficientă pentru persoanele care se confruntă cu simptome de anxietate și depresie legate de ABI. Replicarea cu un singur caz sau studii de grup la scară largă este necesară pentru a confirma aceste constatări studiile anterioare având un număr mic de participanți.


Referințe

Juengst, S. B., Kumar, R. G., & Wagner, A. K. (2017). A narrative literature review of depression following traumatic brain injury: Prevalence, impact, and management challenges. Psychology Research and Behavior Management10, 175–186. https://doi.org/10.2147/PRBM.S113264

Beedham, W., Belli, A., Ingaralingam, S., Haque, S., & Upthegrove, R. (2020). The management of depression following traumatic brain injury: A systematic review with meta-analysis. Brain Injury34(10), 1287–1304. https://doi.org/10.1080/02699052.2020.1797169

Knapp, P., Campbell Burton, C. A., Holmes, J., Murray, J., Gillespie, D., Lightbody, C. E., Watkins, C. L., Chun, H. Y. Y., & Lewis, S. R. (2017). Interventions for treating anxiety after stroke. Cochrane Database of Systematic Reviews5(5). https://doi.org/10.1002/14651858.CD008860.pub3

Little, A., Byrne, C., & Coetzer, R. (2020). The effectiveness of cognitive behaviour therapy for reducing anxiety symptoms following traumatic brain injury: A meta-analysis and systematic review. NeuroRehabilitation48(1), 67–82.https://doi.org/10.3233/NRE-201544


Robinson, P. L., Russell, A., & Dysch, L. (2019). Third-wave therapies for long-term neurological conditions: A systematic review to evaluate the status and quality of evidence. Brain Impairment20(1), 58–80. https://doi.org/10.1017/BrImp.2019.2

Bai, Z., Luo, S., Zhang, L., Wu, S., & Chi, I. (2020). Acceptance and commitment therapy (ACT) to reduce depression: A systematic review and meta-analysis. Journal of Affective Disorders260, 728–737. https://doi.org/10.1016/j.jad.2019.09.040



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Odată ca niciodată

Ea vea pantofi mici   ş i   ro ş ii   l ă cui ţ i, de o m ă rime aproximativ ă   cu ce înc ă l ţ a ea de obicei.  Dar num ă rul de la pantofi era un am ă nunt neglijabil, oricum nu un obstacol pentru ce urma s ă   se întâmple. Important ă   era   ocazia   pentru care îi alesese dintr-un magazin f ă r ă   prea multe variante de m ă rimi la ace ş ti pantofi, în orice caz. Nu conta dificultatea de a coborî aproape un etaj cu ei, mai mult împiedicându-se în vârfurile acestor pantofi cam mari, dar   ro ş ii . Culoarea devenea esen ţial ă . Cu atât mai pu ţ in cum ar fi reu ş it s ă   parcurg ă  câ ţ iva metri pe asfalt nu o interesa. S ă   nu mai vorbim despre  urcatul aceluia ş i etaj in virtutea reversibilit ă ţ ii ac ţ iunilor.. din nou nesemnificativ. Ea, cu pantofii ei ro ş ii, era o Dorothy din vr ă jitorul din Oz, în realitate, ce-i drept. Care realitate? A ei ...

Despre ploaie

Aceasta nu este o recenzie a c ă r ţ ii “Despre ploaie” a lui Martin Page, cum poate v-ar sugera titlul, pentru cunoscatori, ci doar parte din efectul ei ş i… al ploii. Ce facem când plou ă ? Ne ascundem, ne retragem, ne ap ă r ă m de ea ? În general, da. Totu ş i, Martin Page este un pasionat de ploaie (poate ş i tu ?). “Nu-mi amintesc prima mea întâlnire cu ploaia. Cred c ă nu mi-a pl ă cut prea tare atingerea ei rece ş i m ă run ţ it ă . Înve ţ i s ă iu be ş ti ploaia a ş a cum înve ţ i s ă iube ş ti vinul: mai întâi te strâmbi c ă s ă pari diferit ş i cu riscul de a nu- ţ i face cunoscute gusturile. C ă orice iubire adev ă rat ă , ea necesit ă inventivitate ş i o anumit ă experien ţă de via ţă . Cu toate, acestea, nu putem spune c ă ploaia ş i vinul ac ţ ioneaz ă la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzata de vin nu are nevoie s ă fie înv ăţ at ă . Be ţ ia ploii li se ofer ă numai celor care o aleg.” Ce faci atunci când plou ă ? (o alegi ?...

Umorul negru nu este totuşi chiar atât de negru

Ţi s-a întâmplat să fii în preajma unei persoane care glumeşte.... macabru? Ce-ai f ă cut atunci?Eşti chiar tu o astfel de persoană şi îţi place să atragi atenţia celorlalţi în modul acesta?   Nu toată lumea poate înţelege o glumă (am mai scris despre asta pe blog) ş i chiar mai pu ț ini pe cele... întunecate . Râzi la glumele sinistre (poate chiar le creezi?), de ex. despre moarte  sau boal ă, sau  cel puţin te fac să zâmbeşti în timp ce ceilalţi tac, sunt  ş oca ţ i sau poate se simt ruşinaţi chiar de faptul că sunt atunci în apropierea ta?  Într-adevăr, uneori, oamenii pot deveni lipsiţi de orice reacţie şi poate chiar jigni ț i de umorul negru .  La mine, reac ţ iile sunt amestecate. Cu toate acestea, dacă te afli printre pu ț inele  persoane care râd în fa ț a macabrului, situaţia nu este chiar atât de.. neagră..  Cum aşa? Noi cercetări sugerează că oamenii care iubesc glumele întunecate au un nivel crescut al i...