Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Am cunoscut oameni mai mult decât mi-am imaginat.Să nu crezi că o cunoaștere autentică se face (sau începe) doar față-n față. Dincolo de afișajul fizic am cunoscut gândurile, emoțiile dublate de comportametele unor oameni mai puțîn indusă-n eroare de primul element. Prima impresie a fost de o profunzime indiscutabilă comparativ cu cea „de vitrină”. Uneori s-a menținut de-a lungul timpului, în alte cazuri mai puțin. Unii oameni primesc criticile, chiar constructive, că pe nișt e  ofense.Grijă și cu sinceritatea și cui i-o „administrezi”. S-ar putea să fie ultima interacțiune cu persoană respectivă.... dacă nu ești insistent/ă. Nu merită să îndrepți atenția, gândul, către cei care nu și le îndreaptă și ei înșiși către t ine. Să nu aștept și să nu cer ajutorul celorlalți pentru ceva ce pot face singură, cu resursele personale (descoperite în prealabil, desigur). Nici socializarea și nici mimetismul nu sunt factori potențiatori de bunăstare pentru toți. Vezi fenomenologia și in

  https://mihaelaabagiu.blogspot.com/2021/12/copiii-sunt-intelepti-1.html Faptele vorbesc mai tare decât vorbele Copilăria este un o perioadă unică. Din punct de vedere istoric, singura modalitate de a afla despre ceva ce nu ai experimentat în mod direct a fost să te bazezi pe mărturii. Copiii pot face diferența între fantezie și realitate, pot evalua puterea dovezilor și preferă afirmațiile cu încadrarea științifică. Copiii din multe culturi sunt mai puțin susceptibili decât adulții să apeleze la explicații supranaturale pentru evenimente improbabile. De fapt, copiii învață să facă afirmații supranaturale. Nu lăsa tradiția să moară!? Ritualurile de „Moș Crăciun” ale Crăciunului sunt o demonstrație excelentă a adulților care participă de bunăvoie la un ritual cultural prelungit și costisitor. Moșul trebuie să fie real, altfel de ce ar face părinții mei asta? Trucul, desigur, este că le spunem copiilor, iar și iar, că bradul, listele de Crăciun, fursecurile și paharele cu lap

  Imagine: https://wordpress.org/openverse/photos/92dfaf42-6a5a-42ed-bb30-80e98406f245 Complementar cu rolul său în clarificarea conceptuală, filosofia poate contribui la critica ipotezelor științifice – și poate chiar fi proactivă în formularea unor teorii noi, testabile și predictive care ajută la stabilirea de noi căi pentru cercetarea empirică. De exemplu, o critică filozofică a cadrului imun de sine-non-sine a condus la două contribuții științifice semnificative. În primul rând, a stat la baza formulării unui nou cadru teoretic, teoria discontinuității imunității, care completează modelele anterioare propunând că sistemul imunitar răspunde la modificări bruște ale schimbărilor antigenice. Altfel spus, unele sisteme biologice detectează rata de schimbare a unui stimul, mai degrabă decât doar stimulul în sine. Se s uger ază că sistemul imunitar funcționează în acest fel. Conform teoriei d iscontinuității imunității , sistemul imunitar răspunde la schimbările bruște ale stimulă

Mulți dintre noi le povestim copiilor despre un bărbat rotund, cu barbă în roșu care trăiește în tundra înghețată din vârful lumii. El are sarcina de a judeca valoarea morală a copiilor de pretutindeni. Are o listă. A verificat-o de două ori, vorbe din popor. Li se promite copiilor că, la o dată binecunoscută și pe întuneric, se va strecura în casele lor. Aici, judecată lui va fi pronunțată. În pregătire, este obișnuit să ridici și să decorezi un copac în interiorul casei tale și să lași sub el prăjituri bogate în grăsimi și lapte bogat în nutrienți. De ce ar crede copiii ceva atât de absurd? Cum ajung copiii să discrimineze ceea ce este real și ce nu? Copiii sunt înțelepți! S-ar putea să fim tentați să credem că  ei, copiii, sunt deosebit de sensibili la fantastic și nu-l diferentiază de realitate.. Și, deși acest lucru nu poate fi în întregime nedrept, copiii se angajează într-o mare varietate de comportamente judicioase și sceptice. Obligarea lor să creadă fantasticul fără