Să nu te lași niciodată pradă disperării! Ea nu-și respectă promisiunile, spunea un scriitor francez citând un filozof. Toate trec.
Predarea despre fericire și bunăstare poate avea un potențial neexploatat pentru îmbunătățirea vieții atât a studenților tradiționali, cât și a tuturor celor pentru care astfel de cursuri pot fi disponibile . Cercetările în psihologia pozitivă au identificat o serie de exerciții și activități care pot crește fericirea și bunăstarea și pot fi încorporate într-un curs.
Cursuri online de psihologie pozitivă
Cursurile,nu numai că le pot oferi elevilor oportunitatea de a învăța despre fericire și despre ceea ce îi poate face fericiți și sănătoși dar pot include și activități bazate pe cercetare și exerciții pe care elevii le pot experimenta pentru a găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru ei.
deoarece psihologia pozitivă poate fi relevantă pentru toată lumea și nu doar pentru studenții tradiționali (cursuri face to face), cursurile pot fi dezvoltate și adaptate pentru diferite vârste, contexte culturale și situații de viață.
disponibilitatea, familiaritatea și accesibilitatea în creștere a învățării online pot însemna că aceste cursuri de psihologie pozitivă pot ajunge la un public mult mai larg decât au avut cursurile tradiționale față în față în trecut.
Smith și colaboratorii (2023), pe baza teoriei și cercetărilor anterioare relevante pentru cursurile de psihologie pozitivă, au dezvoltat ipoteze pentru a aborda întrebările necesare pentru a umple golul în înțelegerea efectelor potențiale. a cursurilor de psihologie pozitivă.
Varianta prescurtată a chestionarului PERMA Profiler (Butler & Kern, 2016) a fost utilixat pentru a evalua fericirea și elementele teoriei PERMA a bunăstării a lui Seligman ,de exemplu, emoții pozitive, implicare, relații, semnificație, realizare).
S-au masurat:
Speranța
Autoeficacitatea — aceasta a fost evaluată prin trei itemi (de exemplu, „Sunt încrezător că aș putea face față eficient unui eveniment neașteptat”)
Reziliența — aceasta a fost evaluată de trei itemi (de exemplu, „Am tendința de a reveni rapid după momente grele”)
Optimismul—acesta a fost evaluat prin trei itemi (de exemplu, „Sunt mereu optimist cu privire la viitorul meu”)
conceptul compus HERO (Composite) — Deoarece concepția lui Luthan și Youssef-Morgan (2017) despre capitalul psihologic combină speranța, autoeficacitatea, reziliența și optimismul în ceea ce se referă cu acronimul „EROU”
Acceptarea de sine — aceasta a fost evaluată de trei itemi (de exemplu, „În general, mă simt încrezător și pozitiv în privința mea”)
Bunătatea de sine — aceasta a fost evaluată prin doi itemi („Cât de mult ești iubitor și amabil cu tine însuți când eșuezi sau faci o greșeală?”)
Concluzii
Au existat îmbunătățiri în toate măsurile de sănătate mintală pozitivă, sănătate mintală negativă, sănătate generală și caracteristici personale pentru studenții care au urmat psihologia pozitivă în comparație cu cei care urmează alte cursuri de psihologie. În plus, procentul studenților anxioși sau deprimați la cursul de psihologie pozitivă a scăzut în timp ce nu s-au schimbat în grupul de comparație. În cele din urmă, mărimea efectului pentru îmbunătățirea măsurilor de sănătate mintală pozitivă și sănătate generală a fost în general mai mare în cursul online de psihologie pozitivă în comparație cu rezultatele unui studiu anterior al unui curs similar de psihologie pozitivă față în față.
Exista multiple critici despre psihologia pozitiva, dar cred ca merita sa incerci. Nu uita, esti unic in comportamentul tau la nivelul detaliului dincolo de ceea ce orice studiu ar "demonstra" despre un subiect.
Există multiple critici despre psihologia pozitivă, dar cred că merită să încerci. Nu uita, ești unic în comportamentul tău la nivelul detaliului dincolo de ceea ce orice studiu ar "demonstra" și promova despre un subiect.
Fii sceptic!
Mai multe informații:
Slavich, G. M., & Zimbardo, P. G. (2012). Transformational teaching: Theoretical underpinnings, basic principles, and core methods. Educational Psychology Review, 24, 569–608. https://doi.org/10.1007/s10648-012-9199-6
Azañedo, C. M., Artola, T., Sastre, S., & Alvarado, J. M. (2021). Character strengths predict subjective well-being, psychological well-being, and psychopathological symptoms, over and above functional social support. Frontiers in Psychology, 12, 4230. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.661278
Barker, E. T., Howard, A. L., Villemaire-Krajden, R., & Galambos, N. L. (2018). The rise and fall of depressive symptoms and academic stress in two samples of university students. Journal of Youth and Adolescence, 47, 1252–1266. https://doi.org/10.1007/s10964-018-0822-9
Dhawan, S. (2020). Online learning: A panacea in the time of COVID-19 crisis. Journal of Educational Technology Systems, 49, 5–2. https://doi.org/10.1177/0047239520934018
Dhawan, S. (2020). Online learning: A panacea in the time of COVID-19 crisis. Journal of Educational Technology Systems, 49, 5–2. https://doi.org/10.1177/0047239520934018
Butler, J., & Kern, M. L. (2016). The PERMA-Profiler: A brief multidimensional measure of flourishing. International Journal of Wellbeing, 6, 1–48. https://doi.org/10.5502/ijw.v6i3.526
Smith, Bruce W., et al. “The Effects of an Online Positive Psychology Course on Happiness, Health, and Well-Being.” Journal of Happiness Studies, vol. 24, no. 3, Mar. 2023, pp. 1145–67. Springer Link, https://doi.org/10.1007/s10902-022-00577-4.