Tulburarea depresivă majoră și TMS

 

Sursa imaginii: https://www.news-medical.net/health/Transcranial-Magnetic-Stimulation-Therapy-for-Depression.aspx

Stimularea magnetică transcraniană repetitivă (rTMS) este o metodă neinvazivă de stimulare a creierului recent dezvoltată pentru tratamentul tulburărilor psihiatrice și neurologice. Deși mecanismul său exact de acțiune nu este încă clar, dovezile actuale indică rolul său în cauzarea inhibiției și excitației pe termen lung a neuronilor în anumite zone ale creierului. Pe măsură ce dovezile cresc în mod constant în favoarea rTMS ca instrument terapeutic; este necesar să se elaboreze protocoale standardizate pentru administrarea acestuia. Nu s-au raportat efecte secundare grave ale rTMS, deși utilizarea sa este restricționată la cei care au implanturi magnetice sau evenimente adverse neurologice sau cardiace recente. Dintre toate indicațiile psihiatrice ale rTMS, dovezile sunt cele mai solide pentru tratamentul depresiei unipolare refractare.

STIMULARE MAGNETICĂ TRANSCRANIANĂ MODERNĂ

Experimentele privind stimularea electrică a cortexului cerebral au început undeva în 1874, în care a fost obținut un răspuns motor contralateral. Legile inducției electromagnetice au fost date de Faraday în 1881.

În timp ce vechea formă de tratament a durat până la 37 de minute pe sesiune, cu stimularea theta-burst de înaltă frecvență (HF), sesiunea poate dura în prezent doar câteva minute.

Este probabil ca protocoalele de tratament să fie supuse unor perfecționări suplimentare în anii următori, făcându-l mai confortabil pentru pacienți. Literatura contemporană care evidențiază evoluția rTMS ca instrument diagnostic și terapeutic, în special în managementul depresiei rezistente la tratament.

Revizie lui Vucic, Steve, et al. din 2023 oferă o actualizare cuprinzătoare privind

utilitatea pentru diagnosticarea clinică a stimulării magnetice transcraniene (TMS) în tulburările neurologice. Majoritatea măsurilor TMS se bazează pe stimularea cortexului motor și înregistrarea potențialelor evocate motorii.

au existat progrese semnificative în aplicațiile clinice ale TMS în tulburările neurologice, conducând la o mai bună înțelegere a fiziopatologiei și dezvoltarea unor noi abordări diagnostice.

Concluzii, discuții

Pe baza rezultatelor oferite de aceste studii, vârsta (o medie de 68 ani) apare că una dintre cele mai puternice variabile predictoare asociate cu răspunsul rTMS. Eșantioanele au fost formate din pacienți internați astfel încât rezultatele ar putea să nu se extrapoleze la alte populații.

Necomplianța la tratament este o altă posibilă variabilă predictivă care este promițătoare. Cele mai convingătoare dovezi au provenit dintr-un studiu cu mai multe locații cu o dimensiune mare a eșantionului (n=301) conform datelor, un grad mai scăzut de medicație.

rezistența prezice un răspuns.8 Pacienții care nu au luat medicație au prezentat o îmbunătățire mai mare a depresiei.

Eșantioanele și eterogenitatea mare a parametrilor între studiile clinice limitează tragerea de concluzii puternice; cu toate acestea, în ciuda acestor limitări, există dovezi în creștere, care indică vârsta și necomplianțeia la tratament ca variabile candidate pentru prezicerea rezultatului clinic. Implicațiile acestor constatări pentru tratamentul MDD sunt discutabile.

Având în vedere Heterogenitatea în prezentarea depresiei combinată cu înțelegerea limitată a mecanismelor de acțiune a TMS, nu este surprinzător faptul că identificarea predictorilor de încredere specifici pacientului ai răspunsului la TMS a fost o provocare. Chiar și așa, acest demers este unul important, deoarece nu numai că îi va ajuta pe clinicieni în identificarea candidaților potriviți pentru tratament, dar va elucida și locul TMS în stocul de intervenții pentru tulburările depresive. Din aceste motive, sunt necesare cercetări suplimentare.

Referințe selective:

Cohen Kadosh R, Elliott P. Neuroscience: Brain stimulation has a long history. Nature. 2013 Aug 29;500(7464):529. doi: 10.1038/500529d. PMID: 23985862.

Blumberger DM, Vila-Rodriguez F, Thorpe KE, Feffer K, Noda Y, Giacobbe P, Knyahnytska Y, Kennedy SH, Lam RW, Daskalakis ZJ, Downar J. Effectiveness of theta burst versus high-frequency repetitive transcranial magnetic stimulation in patients with depression (THREE-D): a randomised non-inferiority trial. Lancet. 2018 Apr 28;391(10131):1683-1692. doi: 10.1016/S0140-6736(18)30295-2. Epub 2018 Apr 26. Erratum in: Lancet. 2018 Jun 23;391(10139):e24. PMID: 29726344.

Vucic, Steve, et al. “Clinical Diagnostic Utility of Transcranial Magnetic Stimulation in Neurological Disorders. Updated Report of an IFCN Committee.” Clinical Neurophysiology, vol. 150, June 2023, pp. 131–75. DOI.org (Crossref),

https://doi.org/10.1016/j.clinph.2023.03.010.

 Avery DH, Holtzheimer PE, Fawaz W, et al. A controlled study of repetitive transcranial magnetic stimulation in medication-resistant major depression. Biol Psychiatry. 2006;59(2):187–194. doi:10.1016/j.biopsych.2005.07.003