Sursa imaginii: https://www.news-medical.net/health/Transcranial-Magnetic-Stimulation-Therapy-for-Depression.aspx
Stimularea
magnetică transcraniană repetitivă (rTMS) este o metodă
neinvazivă de stimulare a creierului recent dezvoltată pentru
tratamentul tulburărilor psihiatrice și neurologice. Deși
mecanismul său exact de acțiune nu este încă clar, dovezile
actuale indică rolul său în cauzarea inhibiției și excitației
pe termen lung a neuronilor în anumite zone ale creierului. Pe
măsură ce dovezile cresc în mod constant în favoarea rTMS ca
instrument terapeutic; este necesar să se elaboreze protocoale
standardizate pentru administrarea acestuia. Nu s-au raportat efecte
secundare grave ale rTMS, deși utilizarea sa este restricționată
la cei care au implanturi magnetice sau evenimente adverse
neurologice sau cardiace recente. Dintre toate indicațiile
psihiatrice ale rTMS, dovezile sunt cele mai solide pentru
tratamentul depresiei unipolare refractare.
STIMULARE
MAGNETICĂ TRANSCRANIANĂ MODERNĂ
Experimentele
privind stimularea electrică a cortexului cerebral au început
undeva în 1874, în care a fost obținut un răspuns motor
contralateral. Legile inducției electromagnetice au fost date de
Faraday în 1881.
În
timp ce vechea formă de tratament a durat până la 37 de minute pe
sesiune, cu stimularea theta-burst de înaltă frecvență (HF),
sesiunea poate dura în prezent
doar câteva minute.
Este
probabil ca protocoalele de tratament să fie supuse unor
perfecționări suplimentare în anii următori, făcându-l mai
confortabil pentru pacienți. Literatura contemporană care
evidențiază evoluția rTMS ca instrument diagnostic și terapeutic,
în special în managementul depresiei rezistente la tratament.
utilitatea
pentru diagnosticarea clinică a stimulării magnetice transcraniene
(TMS) în tulburările neurologice. Majoritatea măsurilor TMS se
bazează pe stimularea cortexului motor și înregistrarea
potențialelor evocate motorii.
au
existat progrese semnificative în aplicațiile clinice ale TMS în
tulburările neurologice, conducând la o mai bună înțelegere a
fiziopatologiei și dezvoltarea unor noi abordări diagnostice.
Concluzii,
discuții
Pe
baza rezultatelor oferite de aceste studii, vârsta (o medie de 68
ani) apare că una dintre cele mai puternice variabile predictoare
asociate cu răspunsul rTMS. Eșantioanele au fost formate din
pacienți internați astfel încât rezultatele ar putea să nu se
extrapoleze la alte populații.
Necomplianța la
tratament este o altă posibilă variabilă predictivă care este
promițătoare. Cele mai convingătoare dovezi au provenit dintr-un
studiu cu mai multe locații cu o dimensiune mare a eșantionului
(n=301) conform datelor, un grad mai scăzut de medicație.
rezistența
prezice un răspuns.8 Pacienții care nu au luat medicație au
prezentat o îmbunătățire mai mare a depresiei.
Eșantioanele
și eterogenitatea mare a parametrilor între studiile clinice
limitează tragerea de concluzii puternice; cu toate acestea, în
ciuda acestor limitări, există dovezi în creștere, care indică
vârsta și necomplianțeia la tratament ca variabile candidate
pentru prezicerea rezultatului clinic. Implicațiile acestor
constatări pentru tratamentul MDD sunt discutabile.
Având
în vedere Heterogenitatea
în prezentarea depresiei combinată cu înțelegerea limitată a
mecanismelor de acțiune a TMS,
nu este surprinzător faptul că identificarea predictorilor de
încredere specifici pacientului ai răspunsului la TMS a fost o
provocare. Chiar și așa, acest demers este unul important, deoarece
nu numai că îi va ajuta pe clinicieni în identificarea
candidaților potriviți pentru tratament, dar va elucida și locul
TMS în stocul de intervenții pentru tulburările depresive. Din
aceste motive, sunt necesare cercetări suplimentare.
Referințe
selective:
Cohen
Kadosh R, Elliott P. Neuroscience: Brain stimulation has a long
history. Nature. 2013 Aug 29;500(7464):529. doi: 10.1038/500529d.
PMID: 23985862.
Blumberger
DM, Vila-Rodriguez F, Thorpe KE, Feffer K, Noda Y, Giacobbe P,
Knyahnytska Y, Kennedy SH, Lam RW, Daskalakis ZJ, Downar J.
Effectiveness of theta burst versus high-frequency repetitive
transcranial magnetic stimulation in patients with depression
(THREE-D): a randomised non-inferiority trial. Lancet. 2018 Apr
28;391(10131):1683-1692. doi: 10.1016/S0140-6736(18)30295-2. Epub
2018 Apr 26. Erratum in: Lancet. 2018 Jun 23;391(10139):e24. PMID:
29726344.
Vucic,
Steve, et al. “Clinical Diagnostic Utility of Transcranial Magnetic
Stimulation in Neurological Disorders. Updated Report of an IFCN
Committee.” Clinical
Neurophysiology,
vol. 150, June 2023, pp. 131–75. DOI.org
(Crossref),
https://doi.org/10.1016/j.clinph.2023.03.010.
Avery DH, Holtzheimer PE, Fawaz W, et al. A controlled study of
repetitive transcranial magnetic stimulation in medication-resistant
major depression. Biol Psychiatry. 2006;59(2):187–194.
doi:10.1016/j.biopsych.2005.07.003