Ascultă o parte din articol.
https://soundcloud.com/user-369890830/la-mare-la-soare-cu-dismorfofobia?si=c7ff8667249d4e78a7460711bb40a1ef&utm_source=clipboard&utm_medium=text&utm_campaign=social_sharing
Îți propun un exercițiu care nu știu sigur cât de dificil îți va părea, cititorule:
Imaginează-ţi că mergi pe drum.. traseul obişnuit, şi eşti sigur(ă) că toţi oamenii pe care-i întâlneşți iți privesc cu critică şi dezgust cicatricile de pe gât care sunt doar în mintea ta, dar tu ştii sigur că ele există. Gât, pe care ţi-l ascunzi permanent sub un şal chiar şi pe 35 de grade celsius. Oglind o eviţi ooh,, demult,, de când ai făcut descoperirea care-ţi fură nopţile. N-are sens,. îţi spui că ei văd totul şi râd în sinea lor de tine.
Cine sunt ei ? Aproape nişte străini, desigur, orice persoană care trece pe stradă. Prieteni nu prea ai. Visezi în fiecare noapte când reuşeşti să adormi, acelaşi vis: teroarea de a două zi.
Dar până când oare?
Nu vrem să ştim răspunsul interior.... Sau poate vrem..
Daca nu te-am pierdut,, cititorule, iti mai fac o invitatie mai facilă poate. Citește textul de mai jos în continuare!
Căutarea frumuseții sau a aspectului atractiv altora pare să fie obiectul fascinaţiei pentru
umanitate. Deși implică stereotipuri care variază conform standardelor culturale, noţiunea de frumos este un concept dinamic de căutare a perfecțiunii,pana la un punct, de la care se poate numi tulburare psihică așa cum este deja descris de studiile efectuate îndomeniul psihiatriei.
Tulburarea dismorfică corporală (BDD) este o tulburare psihiatrică relativ frecventă caracterizată prin preocupări despre defecte percepute în aspectul fizic.
ETIOLOGIE
Etiologia este multifactorială, cu descoperiri recente care indică deficite în procesarea informațiilor vizuale. Există o suprapunere considerabilă între BDD și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) în etiologia simptomelor și răspunsul la tratament, ceea ce a dus la sugestii că BDD poate fi clasificată in aceeasi categorie cu tulburările de anxietate și TOC. O constatare recentă a indicat suprapunerea genetică între BDD și TOC.
Peste 60% dintre pacienții cu BDD au avut tulburări de anxietate , iar 38% au avut fobie socială.
COMORBIDITATE
Studiile au raportat un nivel ridicat de comorbiditate cu depresia și fobia socială care apar la> 70% dintre pacienții cu BDD. Persoanele cu BDD se prezintă frecvent la dermatologi. Aproximativ 9% -14% dintre pacienții dermatologici au BDD. BDD are în prezent 2 variante: delirant și nondelirant.
Ce se poate face?
Perspectiva chirurgiei plastice asupra BDD
Tulburarea dismorfică corporală (BDD) se găsește cu o anumită frecvență în îngrijirea estetică. Cu toate acestea, este subdiagnosticată din cauza dificultății de a diferenția o nemulțumire personală cu imaginea corporală a unei plângeri patologice. Pentru pacienții cu BDD, disconfortul generat de „defectul” lor este adesea disproporționat cu cel observat la examenul fizic. În plus, în încercarea de a-și corecta „defectul”, pacienții sunt supuși diferitelor proceduri chirurgicale, care sunt adesea considerate insuficiente de către pacienți pentru a-și rezolva problema. Prin urmare, acest studiu și-a propus să extindă discuțiile deja existente în literatura de specialitate. Întrucât există doar câteva studii pe această temă, intenționăm să discutăm despre această afecțiune pentru a contribui la identificarea caracteristicilor acestei afecțiuni, evitând astfel intervențiile chirurgicale inutile și ghidând acțiunile specialistului în cazul unui litigiu juridic.
Tulburarea dismorfică a corpului: tratarea urâtului imaginat
Deși cercetarea privind tratamentul eficient este încă limitată, inhibitorii recaptării serotoninei (SRI) sunt în prezent considerați ca tratament medicamentos la alegere. Pentru ca simptomele să se amelioreze, este adesea necesară o doză relativ mare de SRI și cel puțin 12 săptămâni de tratament. Tratamentul psihosocial la alegere este terapia comportamentală cognitivă, constând din elemente precum expunerea, prevenirea răspunsului, experimentele comportamentale și restructurarea cognitivă. Deși cunoștințele despre BDD sunt în creștere rapidă, sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la toate aspectele acestei tulburări, inclusiv studii de tratament, studii de epidemiologie și investigarea caracteristicilor sale interculturale și a patogenezei.
Referințe:
Mufaddel,
Amir, et al. “A Review of Body Dysmorphic Disorder and Its
Presentation in Different Clinical Settings.” The Primary
Care Companion For CNS Disorders, July 2013. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.4088/PCC.12r01464.
Vashi, Neelam A.,
editor. Beauty and Body Dysmorphic Disorder: A Clinician’s
Guide. Springer, 2015.
Phillips,
Katharine A., et al. “Treating Imagined Ugliness.” Archives
of General Psychiatry,
vol. 56, no. 11, Nov. 1999, p. 1041. DOI.org
(Crossref),
https://doi.org/10.1001/archpsyc.56.11.1041.
Dornelas,
Marilho Tadeu, et al. “Body Dysmorphic Disorder from the
Perspective of the Plastic Surgeon.” Revista
Brasileira de Cirurgia Plástica (RBCP) – Brazilian Journal of
Plastic Sugery,
vol. 34, no. 1, 2019, pp. 118–22. DOI.org
(Crossref),
https://doi.org/10.5935/2177-1235.2019RBCP0016.
