Personal, nu sunt o feministă convinsă în sensul practicilor radicale şi extremiste, dar sunt în acela al egalităţii de şanse inter-gen. De obicei, femeia este stereotipizată în rolul de mamă sau obiect al frumuseții, dar ce alte roluri mai are ea nevoie să îndeplinească în societate?
Feminismul a fost și este o doctrină teoretică și de acțiune care revendică lupta împotriva inegalității de gen, promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea și extinderea rolului și drepturilor sale. Primele structurări ale mișcărilor feministe apar în suita ideilor Revoluției franceze. Textele feministe fondatoare reiau principiile iluministe ale dreptului natural și ale egalității în drepturi și libertăți.
Organizarea concretă și afirmarea socială încep cu adevărat odată cu mișcarea numită "a sufragetelor", structură militantă activă în S.u.A. și în Anglia care-și propune denunțarea formelor de sclavie socială și obținerea unor schimbări juridice concrete. Dreptul femeilor de a vota (acordat pentru prima dată în lume înNoua Zeelanda reglementat apoi si-n Anglia si-n S.U.A. Vor urma revendicări specifice, vizând drepturi salariale, civice etc.
Volumul Simonei de Beauvoir Al doilea sex (Le Deuxième sexe, 1949) este prima încercare de structurare teoretică exhaustivă a tematicii feministe. Cartea, o riguroasă analiză istorică, antropo-sociologică și tipologică a condițiilor sociale și psihologice de inferioritate la care femeia este constrânsă, provoacă încă de la apariție un interes imens și este considerată până astăzi textul fondator al feminismului contemporan.
Subliniind minoratul la care structurile patriarhale au condamnat femeia, Simone de Beauvoir analizează deopotrivă tipologiile malformate rezultate din complicitatea implicită cu modelul tutelar: "tânăra fată", "mama", "narcisista", "prostituata", "îndrăgostita", "femeia mistică" etc. Este, până astăzi, una dintre mizele cele mai puternice și mai ambițioase ale cărții: autoarea evită capcana unei simple poziționări trans-sociale revendicative și diferențialiste a femeii, vizând în permanență o emancipare transcendentă a sa, căutarea libertății proprii, a unei construcții autonome de sine întemeiată pe libertatea umană."Femeile nu trec niciodată mai departe de pretext", ele "fac inventarul lumii fără a încerca să-i descopere sensul", subliniază ea în finalul cărții, pentru a distinge adevărata miză transcendentă a luptei, înscrisă în contextul devenirii generale a subiectului.
Ce facem pentru a diminua aceste diferențe si mentalități?
Pentru a corecta inegalitatile de gen trebuie mai întâi să fim conștienți de propriile noastre prejudecăți, ceea ce înseamnă recunoașterea lentilelor pe care le-am căutat pentru întreaga noastră viață. De exemplu, grupurile de persoane pot fi încurajate să-și amintească cele mai timpurii amintiri despre femei și știință și să discute despre ce percepții au fost transmise. Dar discuțiile o singură dată nu sunt suficiente, cu toate acestea deschiderea ochilor. Combaterea prejudecăților sociale necesită o conștiință și un efort neîncetat. Ne cere să proiectăm sisteme - cum ar fi rubricile și evaluările care să le compenseze în mod activ.
Dacă cercetările privind prejudecățile ne-au spus ceva, oamenii primesc decizii mai bune atunci când învățăm să recunoaștem și să corectăm prejudecata.
https://psychologies.ro/cultura/simone-de-beauvoir-o-femeie-elibereaza-femeile-260129