Câteva adevăruri!
"Știam că va trebui să mă îmbăt pentru a-mi lua viața.
Chiar dacă a trecut puțin după ora 10:00, am început să-mi beau Shiraz-ul meu ieftin preferat chiar din sticlă. Lichidul de la temperatura camerei mi-a alunecat lin pe gât până când am scurs sticla respectivă și am început să-mi desfac alta. Nu era momentul să-mi fac griji cu privire la aspectul unui vin. În plus, mi-a plăcut mai degrabă imaginea jalnică pe care o evoca băutul chiar din sticlă. În mintea mea, a fost cel mai potrivit pentru această ocazie. (....)"
În fiecare an, în lume, se înregistrează aproximativ un milion de decese prin suicid, ceea ce înseamnă un deces la fiecare 40 de secunde. Sinuciderea ocupă locul doi în rândul cauzelor morţii la adolescenţi şi tineri. În România, în fiecare an, se înregistrează aproximativ 13 decese prin sinucidere la 100 000 locuitori, situându-se pe locul trei în ierarhia circumstanţelor de moarte violentă.
Cauze și factori
Sinuciderea are loc doar pe fondul unei unei tulburări mintale? Se pare că nu.
Abordarea convențională a sinuciderii este psihiatrică: întreabă persoană obișnuită de ce oamenii se sinucid și vor răspunde probabil depresia. Dar această abordare nu reușește să recunoască și cauzele sociale ale sinuciderii. Oamenii se sinucid din cauza despărțirilor și divorțurilor, din cauza locurilor de muncă pierdute și a sărăciei, din cauza umilințelor publice și a amenințării cu arestarea.
În timp ce unele abordări psihologice se adresează factorilor de stres externi, acest studiu citat aici este primul care examinează sistematic sinuciderea ca un comportament social cu catalizatori sociali.
Pornind de la teoriile lui Donald Black despre gestionarea conflictelor și sociologia pură, Suicide prezintă o nouă teorie a condițiilor sociale care obligă o persoană vătămată să se îndrepte spre autodistrugere. Conflictul interpersonal joacă un rol central, dar subapreciat în incidența sinuciderii. Examinând o gamă largă de cazuri interculturale, Jason Manning susține că sinuciderea rezultă din inegalitatea crescută și intimitatea scăzută și că un conflict este mai susceptibil să devină suicidar atunci când apare într-un context de inferioritate socială. Pe măsură ce ratele de sinucidere continuă să crească în întreaga lume, această nouă teorie în timp util poate ajuta clinicienii, cercetătorii și membrii publicului larg să explice și să prezică modele de comportament autodistructiv.
Factori de risc
Sinuciderea nu discriminează. Oamenii de toate genurile, vârstele și etniile pot fi expuși riscului. Comportamentul sinucigaș este complex și nu există o singură cauză. Mulți factori diferiți contribuie la încercarea de sinucidere a cuiva. Dar oamenii cu cel mai mare risc tind să împărtășească caracteristici specifice. Principalii factori de risc pentru sinucidere sunt:
- Deprsie, alte tulburări mentale sau tulburări de abuz de substanțe
- Anumite afecțiuni medicale
- Durere cronică
- O tentativă de sinucidere anterioară
- - Istoricul familial al unei tulburări psihice sau abuz de substanțe
- Istoricul familiei de sinucidere
- Violența în familie, inclusiv abuzurile fizice sau sexuale
Având arme sau alte arme de foc în casă
- Să fii expus comportamentului sinucigaș al altora, precum cel al membrilor familiei, colegilor sau vedetelor
Este important de reținut că sinuciderea nu este un răspuns normal la stres. Gândurile sau acțiunile sinucigașe sunt un semn de suferință extremă, nu o cerere inofensivă de atenție și nu trebuie ignorate.
Cum previi?
1. Observă-ţi comportamentul şi emoţiile, distresul
2. Vorbeşte despre dificultăţi
3. Apelează la un specialist în sănătatea mintală.
Referințe:
https://thebestbrainpossible.com/the-making-of-a-suicide/?fbclid=IwAR2DQq8k1pVJwO8yH1wlkxUWMLTerljQ0-j1-_oBybx_b0kw9daRFzlON74
https://www.antisuicid.com/
https://www.upress.virginia.edu/title/5253
https://www.researchgate.net/publication/261542727_Suicide_as_Social_Control1
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/suicide-prevention/index.shtml
https://safety4sea.com/infographic-suicide-prevention-advice/