Treceți la conținutul principal

Prevenţia suicidului


Câteva adevăruri!

"Știam că va trebui să mă îmbăt pentru a-mi lua viața.

Chiar dacă a trecut puțin după ora 10:00, am început să-mi beau Shiraz-ul meu ieftin preferat chiar din sticlă. Lichidul de la temperatura camerei mi-a alunecat lin pe gât până când am scurs sticla respectivă și am început să-mi desfac alta. Nu era momentul să-mi fac griji cu privire la aspectul unui vin. În plus, mi-a plăcut mai degrabă imaginea jalnică pe care o evoca băutul chiar din sticlă. În mintea mea, a fost cel mai potrivit pentru această ocazie. (....)"

În fiecare an, în lume, se înregistrează aproximativ un milion de decese prin suicid, ceea ce înseamnă un deces la fiecare 40 de secunde. Sinuciderea ocupă locul doi în rândul cauzelor morţii la adolescenţi şi tineri. În România, în fiecare an, se înregistrează aproximativ 13 decese prin sinucidere la 100 000 locuitori, situându-se pe locul trei în ierarhia circumstanţelor de moarte violentă.


Cauze și factori

Sinuciderea are loc doar pe fondul unei  unei tulburări mintale? Se pare că nu.

Abordarea convențională a sinuciderii este psihiatrică: întreabă persoană obișnuită de ce oamenii se sinucid și vor răspunde probabil depresia. Dar această abordare nu reușește să recunoască și cauzele sociale ale sinuciderii. Oamenii se sinucid din cauza despărțirilor și divorțurilor, din cauza locurilor de muncă pierdute și a sărăciei, din cauza umilințelor publice și a amenințării cu arestarea.

În timp ce unele abordări psihologice se adresează factorilor de stres externi, acest studiu citat aici este primul care examinează sistematic sinuciderea ca un comportament social cu catalizatori sociali


Pornind de la teoriile lui Donald Black despre gestionarea conflictelor și sociologia pură, Suicide prezintă o nouă teorie a condițiilor sociale care obligă o persoană vătămată să se îndrepte spre autodistrugere. Conflictul interpersonal joacă un rol central, dar subapreciat în incidența sinuciderii. Examinând o gamă largă de cazuri interculturale, Jason Manning susține că sinuciderea rezultă din inegalitatea crescută și intimitatea scăzută și că un conflict este mai susceptibil să devină suicidar atunci când apare într-un context de inferioritate socială. Pe măsură ce ratele de sinucidere continuă să crească în întreaga lume, această nouă teorie în timp util poate ajuta clinicienii, cercetătorii și membrii publicului larg să explice și să prezică modele de comportament autodistructiv.


Factori de risc

Sinuciderea nu discriminează. Oamenii de toate genurile, vârstele și etniile pot fi expuși riscului. Comportamentul sinucigaș este complex și nu există o singură cauză. Mulți factori diferiți contribuie la încercarea de sinucidere a cuiva. Dar oamenii cu cel mai mare risc tind să împărtășească caracteristici specifice. Principalii factori de risc pentru sinucidere sunt:


- Deprsie, alte tulburări mentale sau tulburări de abuz de substanțe

- Anumite afecțiuni medicale

- Durere cronică

- O tentativă de sinucidere anterioară

- - Istoricul familial al unei tulburări psihice sau abuz de substanțe

- Istoricul familiei de sinucidere

- Violența în familie, inclusiv abuzurile fizice sau sexuale

Având arme sau alte arme de foc în casă


- Să fii expus comportamentului sinucigaș al altora, precum cel al membrilor familiei, colegilor sau vedetelor


Este important de reținut că sinuciderea nu este un răspuns normal la stres. Gândurile sau acțiunile sinucigașe sunt un semn de suferință extremă, nu o cerere inofensivă de atenție și nu trebuie ignorate.

Cum previi?

1. Observă-ţi comportamentul şi emoţiile, distresul

2. Vorbeşte despre dificultăţi

3. Apelează la un specialist în sănătatea mintală.


Referințe:

https://thebestbrainpossible.com/the-making-of-a-suicide/?fbclid=IwAR2DQq8k1pVJwO8yH1wlkxUWMLTerljQ0-j1-_oBybx_b0kw9daRFzlON74

https://www.antisuicid.com/

https://www.upress.virginia.edu/title/5253

https://www.researchgate.net/publication/261542727_Suicide_as_Social_Control1

https://www.nimh.nih.gov/health/topics/suicide-prevention/index.shtml

https://safety4sea.com/infographic-suicide-prevention-advice/


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...