Treceți la conținutul principal

Ce efecte are soarele asupra creierului? Cercetătorii au încercat să afle!

 


Benefice, ai zice, desigur, dar nu mereu. În ce fel și de ce?


Potrivit cercetărilor publicate în februarie în jurnalul Neuroscience, răspunsul la prima întrebare se leagă de modul în care lumina zilei interacționează cu receptorii opioizi din creier.

Se știe că receptorii opioizi sunt legați de funcțiile emoționale ale creierului. Lumina soarelui este, de asemenea, cunoscută ca influențând emoțiile și comportamentul social.

Cu toate acestea, ce se întâmplă exact, ESTE UN MISTER.


Deși s-a găsit un efect cauzal al lungimii zilei asupra semnalizării opioidelor cerebrale, nu s-a abordat mecanismul exact. Cunoașterea anterioară a efectului luminii solare asupra sistemului opioid al creierului este foarte limitată și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege acest lucru.


Poate o zi mai lungă să-ți influențeze dispoziția?


S-a emis ipoteza că modificări ale receptorilor opioizi și asocierea lor cu orele de vară ar putea explică unele dintre mevcanismele din spatele tulburării afective sezoniere (SAD).

În viitor, ar dori să examineze dacă modularea sistemului opioid al creierului cu medicamente ar putea atenua SAD și „sezonalitatea tulburărilor cognitive ale creierului”.


Cercetările anterioare la șoareci sugerează că lungimea zilei crește nivelul de serotonină și norepinefrina - neurotransmițători care afectează starea de spirit și reduce anxietatea și depresia. Este posibil ca un tratament care urmează să fie creat, care interacționează cu receptorii opioizi, ar putea ajută creierele din părțile mai întunecate ale anului.


Totuși, cât de lungă avem nevoie să fie o zi pentru a avea efectele benefice ale soarelui? Oricât de lungă? Nu chiar.


Locațiile în care lungimea zilei poate fi extrem de lungă, că în Finlanda, soarele poate avea un efect advers prin inducerea stresului fiziologic.
18-19 ore de lumină, provoacă probleme de sănătate mintală.

Moderarea, că de obicei, este cea mai bună. Studiile sugerează că aveți nevoie de 10 - 20 de minute de soare de vară pentru a obține toată vitamina D de care aveți nevoie.


Derci moderația este răspunsul corect.


Referințe:


https://www.jneurosci.org/content/41/6/1265


https://www.inverse.com/mind-body/daylight-saving-time-sunlight-mood-science?fbclid=IwAR3PKtOKkOqLdt7M1UTVKppmshqeocX9-3bUKeZsrBsUlVRGcaYRh6dxHOA


https://www.inverse.com/article/60991-seasonal-affective-disorder-treatment-options


https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0048969716320307?via%3Dihub

Postări populare de pe acest blog

Retrospectiva unui an mixt

  Nu obișnuiesc să mă gândesc la trecut prea des, nu prea ruminez, în termeni psihologici cu excepția momentelor când amintirile vin la mine, nu intruziv cum se întâmplă în patologii. Acum a fost unul din acele momente influențată și de evenimentele din exterior mai mult decât alte dăți, recunosc. Am să încep cu un clișeu prin a spune că acest an a fost un an cu de toate: cu dezamăgiri și cu revelații despre unele adevăruri mai mult individual pentru că adevărul nu interesează masele, colectivul.. Cu o perspectivă asupra lucrurilor ce pot părea cel puțin tragice m -am desprins din contexte, de oameni cu care nu mă mai asemănam din considerente subiective, desigur. .,N-am rămas „agățată” de grup(cum nu s-a întâmplat niciodată, dealtfel) sperând beneficii cel puțin emoționale, ca alți cunoscuți. Documentarul realizat de Recorder care a inflamat societatea, dar a și informat-o în privința corupției de statut și nu doar în multe domenii mi-a confirmat ceea ce știam demu...

Dizabilități motorii în SM

  Scleroza multiplă este o afecțiune neuroinflamatorie a SNC asociată cu pierderi neuroaxonale ireversibile semnificative, ducând la dizabilitate permanentă. Prin urmare, există o nevoie urgentă de markeri in vivo ai pierderii axonale pentru utilizare în monitorizarea pacienților sau ca puncte finale pentru studiile clinice cu agenți neuroprotectori. Ce sunt "markerii in vivo"? Markerii in vivo sunt indicatori biologici sau semnale măsurabile (cum ar fi proteinele, genele sau semnalele imagistice) care dezvăluie procese normale sau anormale, stări de boală, răspunsuri la tratament sau activități celulare în cadrul unui organism viu, permițând monitorizarea neinvazivă a stării de sănătate, a progresiei bolii (cancer, inflamație) sau a efectelor medicamentelor în timp, utilizând tehnici de la analize de sânge (biomarkeri precum MPO) la imagistică avansată (PET, RMN) și raportori genetici. Probleme de mișcare în scleroza multipl ă SM poate cauza probleme de mișcare, echilibru și...

Mitologia vindecătorului suferind

  Inspiratia pentru acest articol  a fost cartea " Vindecătorul rănit :  Povești de viață, mit și realitate" de  Rhona M. Fear  ,  o carte structurată pe bazele unei cercetări calitative a autoarei căreia nu-i  voi face o recenzie.  Am decis să caut personal despre acest subiect și rezultatele se află în acest articol  care  î mi confirm ă  opinia despre acest subiect. Mitul vindecătorului rănit, popularizat de Carl Jung , provine din mitul grecesc al lui Chiron , un centaur nemuritor care, în ciuda faptului că a fost otrăvit de o rană incurabilă, și-a folosit imensele cunoștințe despre medicină și suferință pentru a deveni un vindecător legendar pentru alțîi, întruchipând ideea că durerea personală poate deveni o sursă de empatie profundă și putere vindecătoare pentru cei care au suferit. Acest arhetip descrie indivizi cum ar fi medici, terapeuți sau mentori ale căror răni profunde, traume sau boli...