Treceți la conținutul principal

.

.

De ce te-ai schimbat?

 


Oamenii se schimbă deci și interacțiunea dintre ei deci și părerea despre ei. Nimic dramatic.

 Puțin lucru cu suprapunerea imaginilor trecute și actuale ca să-ți dai seama că este aceeași persoană și totuși alta. S-a rezolvat neclaritatea și posibila dezamăgire ce reiese din comparații febrile „atunci-acum”? Sau....mai este cu adevărat aceeași persoană persoana care s-a schimbat?

Pentru unii schimbarea apare atunci când este nevoie de repararea unei situații, a unei probleme, a unei stări de fapt. Schimbarea de nevoie. De ce să vrei să schimbi ceva ce este ..ok? De ce să dai confortul pe neprevăzutul noutățiii?

Pentru că ești o persoană extravertită cu deschidere la experiențe noi, din cauza unei circumstanțe de viață sau pentru a fugi (în mintea ta, mai ales, in trauma este o strategie de terapie sa schimbi locul in care s-a petrecut evenimentul traumatic) de contextul, deci și de locul unei experiențe traumatice sau, sau....


Deși oamenii vorbesc adesea despre comportamentele sau experiențele „în afara zonei lor de confort”, puține cercetări au examinat relația dintre zonele de confort ale oamenilor și modul în care reacționează la situații care se află în afara lor. Trei studii au examinat zonele de confort și valoarea pe care unii oameni o acordă faptului de a se îndepărta din zonele lor de confort, denumită orientare spre zona de confort (CZO).


Studiul 1 a arătat că oamenii sunt capabili să răspundă la întrebări despre zonele lor de confort și că zonele de confort sunt asociate cu emoțiile pe care oamenii se așteaptă să le experimenteze în situații de amenințare.


Studiul 2 a validat o măsură a CZO, arătând că asocierile dintre CZO și trăsăturile de personalitate erau în concordanță cu conceptualizarea sa.


Studiul 3 a fost un experiment de laborator care a dezvăluit că CZO se referă la răspunsurile participanților la o sarcină reală de producere a anxietății și că participanții care pretindeau că se îndepărtau din zona lor de confort erau mai încrezători că pot face ei înșiși o sarcină amenințătoare.


Această cercetare ne extinde înțelegerea bazei psihologice a zonelor de confort și demonstrează că scala de orientare a zonei de confort este o măsură valabilă a gradului în care oamenii apreciază să se îndepărteze din zona lor de confort.


Referințe:


https://www.researchgate.net/publication/330452689_Comfort_Zone_Orientation


https://www.researchgate.net/publication/325404546_Network_meta-analysis_for_various_study_designs_Stepping_outside_the_RCT_comfort_zone_into_the_real-world

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Selfie

Social media este expresia exhibiționismului nostru. Imaginea și informațiile de pe de profil se schimbă frecvent parcă încercând o perfectizare absolută a momentului prezent. Mai vedem în viitor...  Poate că și dorința de a comunica într-o lume în care nimeni nu te ascultă (mergi la psiholog, psihoterapeut!) un conținut veridic într-o lume a fake-news-urilor și a anonimatului social (excepțiile fac influencerii, desigur) stă la baza acestui tfenomen. Peste decenii, poate va există cineva genial probabil dintr-un post post n post modernism care va explică ce ni se întâmpla acum dincolo de ”studiile” din psihologie absolut critice  cu convingerea că au dreptate. Un fapt clar este că sfera esteticii a ajuns să joace un rol din ce în ce mai important în lumea de astăzi, modelând fiecare aspect al culturii noastre contemporane și al vieții de zi cu zi, de la practicile noastre de consum, la modul în care folosim internetul și întregul stil de viață. Cuvântul anului din ...

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \