Treceți la conținutul principal

Nu am timp!




Acest articol va fi despre iluzia (da, îndrăznesc să spun că este o iluzie, de multe ori) de a fi ocupat și despre accente narcisico-histrionice pe care nu le voi documenta aici. Mai spun, cum au mai spus-o și alţîi înaintea mea, că să înveţi să spui "nu" este o condiţie esaenţială, chiar identitară în viaţă. 


Unii oameni se declară a fi atât de ocupați încât nu-și mai exercită nici acțiunile cu care la un moment dat mai mult s-au auto-ocupat.
Cu ce alegi să-ți ocupi timpul prețios din singură viață pe care o ai? Alegi sau îi lași pe altcineva să o facă în locul tău? Dacă o faci tu mergi până la capăt în deciziile luate de tine? Adică le respecți însemnând că te autorespecti mai întâi pe ține? Nedorind să țîn acum vreun discurs cutenta moralistă, voi continuă cu câteva observaţîi din viața mea cea de toate zilele.

Nu am timp!” este exclamaţia din minteași din vocile celor mai mulți dintre noi. Aici există și câteva variaţiuni cu subînţeles sau subtile:nu am timp dar mi-ar plăcea,etc. Mi-am amintit chiar acum de articolul scris mai demult  despre asta

 (https://mihaelaabagiu.blogspot.com/2018/08/puterea-lui-nu-vsda.html/) Aici mă refer la o responsabilitate deja aleasă de ține și nude alții pentru ține, deci asumată deja. Mai există variaţiunea cu tente grandomane” Eu sunt ocupat (ă) acum cu ceva mult prea important pentru a-mi dispersa atențiă spre altceva etc.

Deci ce și cum alegi să faci? Reușeșți să faci o selecție cel puțîn rezonabilă dacă ai mai multe variante? Poate chiar să renunți la unele, informat?La ce criterii de selecție te-ai gândi?
Dacă-ţi reevaluezi propriile valori şi motivații, este posibil să-ţi justifici rezonabil replică 

"Nu am timp!" Mai corect ar fi "Nu am timp pentru asta!" Te invit să parcurgi referințele & video pentru mai multe informații despre cum să-ți gestionezi timpul.


https://www.researchgate.net/publication/228664480_A_Review_of_Time_Management_Literature

https://www.psychologytoday.com/us/blog/shrink/201207/four-words-we-should-never-say-again-i-dont-have-time


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Rolul culorii în mediile pentru promovarea sănătății 1

  Puțină biologie… teoria fără de care practica nu ar fi posibilă Culoarea este o parte a prcesului percepției din mediul înconjurător în funcţie de diferenţele de lungimi de undă ale luminii. Culoarea este percepută de ochi și interpretată de creier. Perceperea culorii este un proces complicat care implică atributele sursei de lumină, textura suprafețelor și interpretări neurologice. Lumina se reflectă pe suprafețe și transmite un răspuns electrochimic la ochi, care se traduce în culoare în creier. Sunt suprafețe colorate diferite separate printr-un model diferit de semnale neuronale care sunt generate de receptorii de culoare din retina ochiului. Culoarea este un factor fundamental în designul de mediu.  Oamenii consideră adesea răspunsul la culoare ca fiind instinctiv și simplu, dar implică o interacțiune foarte complexă între lumina, ochi și creier. Rolul culorii este important nu doar pentru că influenţează aspectele estetice şi tehnice alemediilor create de om, dar afect...

Cum vezi? Astigmatismul miopic

Astigmatismul este o afecțiune cauzată de defecte subtile în modul în care ochiul tău curbează lumina (un proces numit refracție) care trece la retină, zona sensibilă la lumină din spatele globului ocular. Nervul optic transmite impulsurile nervoase de la retină la creier, care le traduce în vedere. Dacă vederea funcționează corect, corneea și cristalinul din spatele acesteia refractează lumina în retină. Din păcate, imperfecțiunile în curbura corneei sau a cristalinului (sau ambele) pot împiedica focalizarea corectă a imaginilor pe retină. Creierul percepe aceste tulburări oculare ca imagini neclare sau distorsionate. Cercetările sugerează că astigmatismul este cel mai frecvent tip de eroare de refracție atât la copii, cât și la adulții din întreaga lume. Simptome: Simptomele astigmatismului pot include: Vedere încețoșată sau distorsionată( dublă/ neclară) Oboseala ochilor Dureri de cap  vedere dificiă noaptea Oamenii pot avea astigmatism împreună cu alte erori de refracție, cum ...

Auto-terapia

  Intervențiile de sănătate mintală auto-dirijate sunt mai frecvente decât ați putea crede. Multe persoane  folosesc aplicații, cărți și alte strategii de autoajutorare pentru a-și găsi calea către o sănătate mintală mai bună. Este bine sau nu? Nu exist ă un răspuns univoc.  Uneori există acuzații de pseudo-practică..  Dacă ești interesat/ ă , poți parcurge acest articol. autoterapia este o intervenție psihologică informală oferită de tine însuți, fără aportul unui psihoterapeut instruit. Terapia formală a sănătății mintale, sau psihoterapia, se bazează pe relația profesional-client. Această relație este esențială pentru procesul terapeutic și, desigur, lipsesc intervențiile auto-dirijate. Este acesta un factor care ar putea face ca autoterapia să fie ineficient ă . Nu chiar, dar s ă vedem. ceea ce numim autoterapie nu este sinonim sau un înlocuitor pentru psihoterapie. Cu toate acestea, ar putea fi o completare excelentă pentru sprijinul profesional. Tehnici/instr...