Treceți la conținutul principal

.

.

Demența frontotemporală


 

Demența frontotemporală reprezintă până la 20% din cazurile de demență, dar rămâne eronat recunoscută. Au fost concepute criterii de diagnostic pentru a ajuta diagnosticul clinic.

Cu peste un secol în urmă, Arnold Pick a descris sindroame focale asociate cu degenerarea lobilor frontali și temporali. Timp de mulți ani, aceste tulburări focale au fost nerecunoscute, au fost incluse în categoria largă a demenței și, de obicei, s-au presupus a fi boala Alzheimer. Redescoperirea lor a condus la dezvoltarea criteriilor de diagnostic clinic și neuropatologic.

Demența frontotemporală denotă un sindrom clinic, caracterizat prin modificarea comportamentului. Doar o minoritate de pacienți prezintă modificări histologice de tip Pick, prin urmare termenul „demență frontotemporal” este preferat „boala lui Pick”, care face parte din clasificările ICD-10 și DSM-IV ale demenței.


Caracteristici clinice

Caracteristica clinică proeminentă este o modificare profundă a caracterului și comportamentului social, care apare în contextul conservării relative a funcțiilor instrumentale de percepție, abilități spațiale, praxis și memorie.

Declinul comportamentului social include încălcări ale etichetei interpersonale, lipsa de tact și dezinhibarea.

Deteriorarea în reglarea conduitei personale se referă la abateri de la comportamentul obișnuit și include pasivitatea și inerția, precum și hiperactivitatea și rătăcirea.

Tocirea emoțională include pierderea capacității de a demonstra atât emoții primare, cum ar fi fericirea, tristețea și frica, cât și emoțiile sociale, cum ar fi jena, simpatia și empatia.

Perspicacitatea afectată include deficiențe atât în conștientizarea cognitivă explicită a simptomelor, cât și în conștientizarea emoțională, așa cum este definită de lipsa de exprimare a îngrijorării sau stresului atunci când se confruntă cu dificultăți.

In vorbire pot fi prezente trăsături de ecolalie și perseverență. Stereotipiile verbale includ utilizarea repetată a unui cuvânt, a unei fraze sau a unei teme complete. În cele din urmă apare mutismul.

Modificările cognitive indică o disfuncție a lobului frontal. Pacienții prezintă deficite atenționale, abstractizare slabă, dificultăți în schimbarea setului mental și tendințe perseverante.

Deși percepția, funcția spațiale și memoria sunt păstrate, performanța la testele acestor funcții poate fi compromisă de neatenție, strategii ineficiente de recuperare, organizare slabă, lipsa de auto-monitorizare și lipsa de preocupare pentru acuratețe.


Semnele neurologice

Semnele neurologice sunt de obicei absente la începutul bolii sau limitate la prezența reflexelor primitive. Cu toate acestea, semnele parkinsoniene de akinezie și rigiditate se dezvoltă odată cu progresia bolii și pot fi marcate la o proporție de pacienți. O minoritate de pacienți cu demență frontotemporală dezvoltă semne neurologice ale bolii neuronului motor.


Referințe selective:


https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3258902/


https://www.cambridge.org/core/journals/the-british-journal-of-psychiatry/article/frontotemporaldementia/02AF5924A14AB81F82DF425830539000


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Selfie

Social media este expresia exhibiționismului nostru. Imaginea și informațiile de pe de profil se schimbă frecvent parcă încercând o perfectizare absolută a momentului prezent. Mai vedem în viitor...  Poate că și dorința de a comunica într-o lume în care nimeni nu te ascultă (mergi la psiholog, psihoterapeut!) un conținut veridic într-o lume a fake-news-urilor și a anonimatului social (excepțiile fac influencerii, desigur) stă la baza acestui tfenomen. Peste decenii, poate va există cineva genial probabil dintr-un post post n post modernism care va explică ce ni se întâmpla acum dincolo de ”studiile” din psihologie absolut critice  cu convingerea că au dreptate. Un fapt clar este că sfera esteticii a ajuns să joace un rol din ce în ce mai important în lumea de astăzi, modelând fiecare aspect al culturii noastre contemporane și al vieții de zi cu zi, de la practicile noastre de consum, la modul în care folosim internetul și întregul stil de viață. Cuvântul anului din ...

Decizia

Vin uneori momentele Acelea .... Acelea, le ştim cu toţii.Pot fi chiar toate, de ce nu?  Atunci când sim ţi  nu ştiu ce în stomac şi devine şi mai clară relaţia dintre minte şi corp.  Atunci când luarea unei decizii se impune cu desăvârşire. Nu suportă amânare, fie şi subiectiv (de fapt, de cele mai multe ori mai întâi subiectiv). O răscruce nu de vânturi, ci de gânduri se prezintă în faţa ochilor  ş i a minţii, de fapt în faţa fiinţei pe de-a-ntregul. O răscruce cu toată ambivalenţa ei de 2 c ă i sau mai multe. Să rămâi pe loc sau să înaintezi şi-n ce fel ? Ce să faci ? Sa  î ncepi cu conceptualizarea  rămasului pe loc  şi  a  înaint ării  şi implica ţii sau s ă   r ă mai indiferent (la tine  însuți )? Acestea sunt întrebările.

Cine ești, cine sunt?

Rândurile de mai jos nu sunt propriu-zis despre (re)găsirea identităţii sau autocunoaştere deşi dacă vrei.... pot fi şi  despre asta. Pentru un timp oamenii fac parte constitutiv ă  din viața, din acțiunile, din gândurile, angoasele și euforiile, din liniștea și visurile tale.  Pentru același timp tu ești parte constitutivă din viața acelor oameni. Dacă timpurile voastre nu se sincronizează  atunci viețile voastre interioare coexstă.... un timp.  Dacă timpurile voastre se sincronizează  atunci viețile voastre interiare coexstă pentru un timp nelimitat, simultan cu căderile, cu zborurile, cu întoarcerile și abandonul temporar.  Ce rămâne totuși pe tărâmul rugos al amintirilor incerte și ele, poate la fel de incerte ca prezentul însuși? \