Treceți la conținutul principal

Like!

Demența frontotemporală


 

Demența frontotemporală reprezintă până la 20% din cazurile de demență, dar rămâne eronat recunoscută. Au fost concepute criterii de diagnostic pentru a ajuta diagnosticul clinic.

Cu peste un secol în urmă, Arnold Pick a descris sindroame focale asociate cu degenerarea lobilor frontali și temporali. Timp de mulți ani, aceste tulburări focale au fost nerecunoscute, au fost incluse în categoria largă a demenței și, de obicei, s-au presupus a fi boala Alzheimer. Redescoperirea lor a condus la dezvoltarea criteriilor de diagnostic clinic și neuropatologic.

Demența frontotemporală denotă un sindrom clinic, caracterizat prin modificarea comportamentului. Doar o minoritate de pacienți prezintă modificări histologice de tip Pick, prin urmare termenul „demență frontotemporal” este preferat „boala lui Pick”, care face parte din clasificările ICD-10 și DSM-IV ale demenței.


Caracteristici clinice

Caracteristica clinică proeminentă este o modificare profundă a caracterului și comportamentului social, care apare în contextul conservării relative a funcțiilor instrumentale de percepție, abilități spațiale, praxis și memorie.

Declinul comportamentului social include încălcări ale etichetei interpersonale, lipsa de tact și dezinhibarea.

Deteriorarea în reglarea conduitei personale se referă la abateri de la comportamentul obișnuit și include pasivitatea și inerția, precum și hiperactivitatea și rătăcirea.

Tocirea emoțională include pierderea capacității de a demonstra atât emoții primare, cum ar fi fericirea, tristețea și frica, cât și emoțiile sociale, cum ar fi jena, simpatia și empatia.

Perspicacitatea afectată include deficiențe atât în conștientizarea cognitivă explicită a simptomelor, cât și în conștientizarea emoțională, așa cum este definită de lipsa de exprimare a îngrijorării sau stresului atunci când se confruntă cu dificultăți.

In vorbire pot fi prezente trăsături de ecolalie și perseverență. Stereotipiile verbale includ utilizarea repetată a unui cuvânt, a unei fraze sau a unei teme complete. În cele din urmă apare mutismul.

Modificările cognitive indică o disfuncție a lobului frontal. Pacienții prezintă deficite atenționale, abstractizare slabă, dificultăți în schimbarea setului mental și tendințe perseverante.

Deși percepția, funcția spațiale și memoria sunt păstrate, performanța la testele acestor funcții poate fi compromisă de neatenție, strategii ineficiente de recuperare, organizare slabă, lipsa de auto-monitorizare și lipsa de preocupare pentru acuratețe.


Semnele neurologice

Semnele neurologice sunt de obicei absente la începutul bolii sau limitate la prezența reflexelor primitive. Cu toate acestea, semnele parkinsoniene de akinezie și rigiditate se dezvoltă odată cu progresia bolii și pot fi marcate la o proporție de pacienți. O minoritate de pacienți cu demență frontotemporală dezvoltă semne neurologice ale bolii neuronului motor.


Referințe selective:


https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3258902/


https://www.cambridge.org/core/journals/the-british-journal-of-psychiatry/article/frontotemporaldementia/02AF5924A14AB81F82DF425830539000


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Odată ca niciodată

Ea vea pantofi mici   ş i   ro ş ii   l ă cui ţ i, de o m ă rime aproximativ ă   cu ce înc ă l ţ a ea de obicei.  Dar num ă rul de la pantofi era un am ă nunt neglijabil, oricum nu un obstacol pentru ce urma s ă   se întâmple. Important ă   era   ocazia   pentru care îi alesese dintr-un magazin f ă r ă   prea multe variante de m ă rimi la ace ş ti pantofi, în orice caz. Nu conta dificultatea de a coborî aproape un etaj cu ei, mai mult împiedicându-se în vârfurile acestor pantofi cam mari, dar   ro ş ii . Culoarea devenea esen ţial ă . Cu atât mai pu ţ in cum ar fi reu ş it s ă   parcurg ă  câ ţ iva metri pe asfalt nu o interesa. S ă   nu mai vorbim despre  urcatul aceluia ş i etaj in virtutea reversibilit ă ţ ii ac ţ iunilor.. din nou nesemnificativ. Ea, cu pantofii ei ro ş ii, era o Dorothy din vr ă jitorul din Oz, în realitate, ce-i drept. Care realitate? A ei ...

Despre ploaie

Aceasta nu este o recenzie a c ă r ţ ii “Despre ploaie” a lui Martin Page, cum poate v-ar sugera titlul, pentru cunoscatori, ci doar parte din efectul ei ş i… al ploii. Ce facem când plou ă ? Ne ascundem, ne retragem, ne ap ă r ă m de ea ? În general, da. Totu ş i, Martin Page este un pasionat de ploaie (poate ş i tu ?). “Nu-mi amintesc prima mea întâlnire cu ploaia. Cred c ă nu mi-a pl ă cut prea tare atingerea ei rece ş i m ă run ţ it ă . Înve ţ i s ă iu be ş ti ploaia a ş a cum înve ţ i s ă iube ş ti vinul: mai întâi te strâmbi c ă s ă pari diferit ş i cu riscul de a nu- ţ i face cunoscute gusturile. C ă orice iubire adev ă rat ă , ea necesit ă inventivitate ş i o anumit ă experien ţă de via ţă . Cu toate, acestea, nu putem spune c ă ploaia ş i vinul ac ţ ioneaz ă la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzata de vin nu are nevoie s ă fie înv ăţ at ă . Be ţ ia ploii li se ofer ă numai celor care o aleg.” Ce faci atunci când plou ă ? (o alegi ?...

Umorul negru nu este totuşi chiar atât de negru

Ţi s-a întâmplat să fii în preajma unei persoane care glumeşte.... macabru? Ce-ai f ă cut atunci?Eşti chiar tu o astfel de persoană şi îţi place să atragi atenţia celorlalţi în modul acesta?   Nu toată lumea poate înţelege o glumă (am mai scris despre asta pe blog) ş i chiar mai pu ț ini pe cele... întunecate . Râzi la glumele sinistre (poate chiar le creezi?), de ex. despre moarte  sau boal ă, sau  cel puţin te fac să zâmbeşti în timp ce ceilalţi tac, sunt  ş oca ţ i sau poate se simt ruşinaţi chiar de faptul că sunt atunci în apropierea ta?  Într-adevăr, uneori, oamenii pot deveni lipsiţi de orice reacţie şi poate chiar jigni ț i de umorul negru .  La mine, reac ţ iile sunt amestecate. Cu toate acestea, dacă te afli printre pu ț inele  persoane care râd în fa ț a macabrului, situaţia nu este chiar atât de.. neagră..  Cum aşa? Noi cercetări sugerează că oamenii care iubesc glumele întunecate au un nivel crescut al i...