Sănătatea mintală, cercetare și fotografie

  Avalanșa verde a pădurilor și sunetul apelor au compensat cu mult cele de mai sus. Bine-nțeles că pe un timp aproape saharian limitările mele (despre care nu voi relata aici) s-au activat. Demult nu ne mai întâlnisem. Deci am avut un bonus de conștientizare și de recadrare a mea însămi în centrul lumii. Nimic nou. Această călătorie scurtă și-a avut lecția sa ca orice călătorie veritabilă. Dacă am devenit mai fericită, n-aș ști să spun. Mai bucuroasă, da. Va urma....

  Oamenii se schimbă deci și interacțiunea dintre ei deci și părerea despre ei. Nimic dramatic.  Puțin lucru cu suprapunerea imaginilor trecute și actuale ca să-ți dai seama că este aceeași persoană și totuși alta. S-a rezolvat neclaritatea și posibila dezamăgire ce reiese din comparații febrile „atunci-acum”? Sau....mai este cu adevărat aceeași persoană persoana care s-a schimbat? Pentru unii schimbarea apare atunci când este nevoie de repararea unei situații, a unei probleme, a unei stări de fapt. Schimbarea de nevoie. De ce să vrei să schimbi ceva ce este ..ok? De ce să dai confortul pe neprevăzutul noutățiii? Pentru că ești o persoană extravertită  cu deschidere la experiențe noi, din cauza unei circumstanțe de viață sau pentru a fugi (în mintea ta, mai ales, in trauma este o strategie de terapie sa schimbi locul in care s-a petrecut evenimentul traumatic) de contextul, deci și de locul unei experiențe traumatice sau, sau.... Deși oamenii vorbesc adesea despre comportamentel

    A început sezonul călătoriilor. Cu noua libertate și eliberare recăpătată pe alocuri pentru că numai de tine însuți nu te poți elibera, efluvii de entuziasm au izbucnit. Există oameni care trăiesc pentru a călători și oameni care călătoresc pentru a trăi. Din prima categorie fac parte oamenii cu resurse financiare, nu de alt tip și cu o oarecare îmburghezire a spiritului, Aceștia arborează de cele mai multe ori un fals rafinament și un snobism are îi convinge ca praful în ochi pe necunoscator i . Totuși, nu generalizez. Din a două categorie fac parte oamenii care călătoresc preponderent cu propria minte. Pentru aceștia nu există sezon estival și nu au nevoie de el. Resursele lor sunt de altă natură. Sunt cele ale imaginației și ale exercițiilor cognitive pe fondul drumului parcurs și mai puțin pe cel al  imageriei destinației. Sau pe fondul ambelor. Din nou, nu generalizez. Se pot intersecta cele două categorii? Desigur. Nu sunt mulțimi disjuncte, ci umane &quo