Treceți la conținutul principal

Abulia



Ţi s-a întâmplat şi ţie de mai multe ori să ai o idee, să vrei să faci ceva anume, dar să nu poţi iniţia acţiunea ? Dacă da,  atunci probabil că ai experimentat abulia, care poate fi o atitudine faţă de lume şi viaţă, poate ţine chiar de trăsături de personalitate sau poate fi o patologie.

Abulia este o stare de motivaţie diminuată în care un individ poate părea apatic, dezinteresat, asocial şi detaşat  emoţional. Abulia se referă la o lipsa de voinţă sau iniţiativa. Se distinge de incapacitatea de a efectua de fapt, activitatea din cauza dizabilităţii cognitive sau fizice.
Abulia se manifestă prin lipsa de motivaţie, spontaneitate şi iniţiere.

Neurologii şi psihiatrii au recunoscut abulia că fiind o entitate clinică distinctă, dar statutul său ca un sindrom a fost neclar. Conform acestora, abulia are caracteristici cum ar fi:
-        dificultate în iniţierea şi susţinerea mişcărilor spontane
-        reducerea reacţiei emoţionale şi a:
•        vorbirii spontane
•        interacţiunii sociale

Coexistă cu leziuni ale ganglionilor bazali şi lobilor frontali, arată dovezile neurologice.

Baron C. Mourre considera că abulia este incapacitatea de a transforma o idee în actul său. Persoan abulică este conştientă de faptul că ea doreşte să facă un lucru, şi în acelaşi timp este destul de conştientă de faptul că ea nu face acest lucru. La polul opus al motorului ideii este întotdeauna opusul sau inhibitor, care triumfă.

Într-un alt articol, abulia este asociată cu isteria, in altul, cu mutismul akinetic si cu depresia.

Să fie abulia o disfuncţie neurocomportamentală a sistemului dopaminergic având în vedere că circuitele dopaminergice din anumite zone ale creierului tind să se asocieze cu abulia ?

Unele cercetări indică faptul că abulia se produce din cauza unei funcţionări defectuoase a circuitelor dependente de dopamină din  creier,  în special în leziunile bilaterale din lobii mediali frontali, ganglionii bazali şi conexiunile lor.
Mai jos, s-a discutat şi acest aspect.

Abulia mai poate fi considerată şi o atitudine faţă de lume şi viaţă, nepatologică.

Cum să ai o voinţă crescută ? Câteva exerciţii, mai jos.

Postări populare de pe acest blog

Retrospectiva unui an mixt

  Nu obișnuiesc să mă gândesc la trecut prea des, nu prea ruminez, în termeni psihologici cu excepția momentelor când amintirile vin la mine, nu intruziv cum se întâmplă în patologii. Acum a fost unul din acele momente influențată și de evenimentele din exterior mai mult decât alte dăți, recunosc. Am să încep cu un clișeu prin a spune că acest an a fost un an cu de toate: cu dezamăgiri și cu revelații despre unele adevăruri mai mult individual pentru că adevărul nu interesează masele, colectivul.. Cu o perspectivă asupra lucrurilor ce pot părea cel puțin tragice m -am desprins din contexte, de oameni cu care nu mă mai asemănam din considerente subiective, desigur. .,N-am rămas „agățată” de grup(cum nu s-a întâmplat niciodată, dealtfel) sperând beneficii cel puțin emoționale, ca alți cunoscuți. Documentarul realizat de Recorder care a inflamat societatea, dar a și informat-o în privința corupției de statut și nu doar în multe domenii mi-a confirmat ceea ce știam demu...

Dizabilități motorii în SM

  Scleroza multiplă este o afecțiune neuroinflamatorie a SNC asociată cu pierderi neuroaxonale ireversibile semnificative, ducând la dizabilitate permanentă. Prin urmare, există o nevoie urgentă de markeri in vivo ai pierderii axonale pentru utilizare în monitorizarea pacienților sau ca puncte finale pentru studiile clinice cu agenți neuroprotectori. Ce sunt "markerii in vivo"? Markerii in vivo sunt indicatori biologici sau semnale măsurabile (cum ar fi proteinele, genele sau semnalele imagistice) care dezvăluie procese normale sau anormale, stări de boală, răspunsuri la tratament sau activități celulare în cadrul unui organism viu, permițând monitorizarea neinvazivă a stării de sănătate, a progresiei bolii (cancer, inflamație) sau a efectelor medicamentelor în timp, utilizând tehnici de la analize de sânge (biomarkeri precum MPO) la imagistică avansată (PET, RMN) și raportori genetici. Probleme de mișcare în scleroza multipl ă SM poate cauza probleme de mișcare, echilibru și...

Mitologia vindecătorului suferind

  Inspiratia pentru acest articol  a fost cartea " Vindecătorul rănit :  Povești de viață, mit și realitate" de  Rhona M. Fear  ,  o carte structurată pe bazele unei cercetări calitative a autoarei căreia nu-i  voi face o recenzie.  Am decis să caut personal despre acest subiect și rezultatele se află în acest articol  care  î mi confirm ă  opinia despre acest subiect. Mitul vindecătorului rănit, popularizat de Carl Jung , provine din mitul grecesc al lui Chiron , un centaur nemuritor care, în ciuda faptului că a fost otrăvit de o rană incurabilă, și-a folosit imensele cunoștințe despre medicină și suferință pentru a deveni un vindecător legendar pentru alțîi, întruchipând ideea că durerea personală poate deveni o sursă de empatie profundă și putere vindecătoare pentru cei care au suferit. Acest arhetip descrie indivizi cum ar fi medici, terapeuți sau mentori ale căror răni profunde, traume sau boli...